Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liderii Grupului de la Vişegrad (V4 - Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) au salutat cu prudenţă propunerile Uniunii Europene privind rezolvarea temerilor lor referitoare la standardele duble ale calităţii produselor vândute de unele companii în est, faţă de cele din vest, transmit AP şi Reuters.
Oficiali de rang înalt din cele patru state, reprezentanţi din Europa Occidentală şi de la Comisia Europeană sunt prezenţi la Bratislava, la summitul "Pentru o calitate egală a produselor pentru toţi", o reuniune ministerială la înalt nivel a cărei temă este dublul standard de calitate la produsele alimentare.
La această reuniune, Vera Jourova, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a propus noi moduri de comparare a produselor alimentare în UE. Liderii Grupului de la Vişegrad au apreciat măsura, dar au apreciat că încă sunt multe de făcut.
Premierul slovac Robert Fico a afirmat că propunerea oficialului UE este "utilă" şi "ar putea fi de ajutor".
"Mă bucur că CE a prezentat o nouă metodologie care va face posibilă o mai bună comparare a calităţii alimentelor. Dar este doar primul pas. Încă mai avem multe de făcut la nivel european", a declarat şi premierul ceh Bohuslav Sobotka.
Premierii din Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, alături de Vera Jourova şi comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, şi-au luat angajamentul de a-i asigura pe consumatorii din UE că nu sunt induşi în eroare de ceea ce cumpără - dar fără a se angaja că produsele ar avea aceleaşi ingrediente pe întregul continent.
Reprezentanţii Europei Occidentale au sprijinit argumentele corporaţiilor potrivit cărora unificarea obligatorie a produselor în UE ar încălca principiul pieţei libere şi al concurenţei, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Unele companii, cum ar fi Bahlsen şi Pepsi, au reacţionat la critici schimbându-şi produsele, astfel încât să aibă aceleaşi ingrediente în toată Europa. Însă compania germană Dr. Oetker a pus o etichetă pe care scrie "ediţie specială" la pizza pe care o vinde în Europa de Est, care are cinci bucăţi de mozzarella faţă de şapte în Austria.
Dar cei din Europa Centrală cer mai mult.
"Actuala legislaţie UE nu permite acuzarea adecvată pentru practicile false. Trebuie să amendăm asta", a afirmat Bohuslav Sobotka.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat că Executivul de la Budapesta "va aştepta" viitoarele măsuri ale Comisiei Europene.
Premierul slovac Robert Fico a declarat: "Nu este loc pentru consumatori de categoria a doua în UE". Oficialul a calificat reuniunea ca fiind un "succes diplomatic", afirmând: "Sunt foarte mulţumit de ceea ce am obţinut".
Cu ocazia discursului privind starea Uniunii din 13 septembrie, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a declarat: "Nu voi accepta ca în unele părţi ale Europei să se vândă alimente de o calitate mai scăzută decât în alte ţări, deşi ambalajul şi marca sunt identice. Acum trebuie să conferim autorităţilor naţionale competenţe sporite pentru a elimina orice practici ilegale, oriunde există acestea".
Luna trecută, Comisia Europeană a publicat setul de orientări referitoare la legislaţia UE în materie de siguranţă alimentară şi de protecţie a consumatorilor care se aplică în cazul produselor cu dublu standard de calitate.
Cu ajutorul acestor orientări, autorităţile naţionale vor putea să stabilească dacă societăţile comerciale încalcă dispoziţiile UE atunci când calitatea produselor pe care le vând diferă în funcţie de ţară.
În respectivele orientări sunt enumerate şi explicate cerinţele relevante din legislaţia UE referitoare la siguranţa alimentară şi la protecţia consumatorilor, la care autorităţile trebuie să se raporteze atunci când analizează o posibilă problemă de dublu standard de calitate a produselor alimentare.
Există un Regulament privind informarea în legătură cu produsele alimentare, conform căruia consumatorii trebuie să primească informaţii exacte şi suficiente despre un anumit produs alimentar. De exemplu, pe eticheta unui produs alimentar trebuie să fie menţionate toate ingredientele produsului respectiv. De asemenea, există o Directivă prin care sunt interzise practicile comerciale neloiale, cum ar fi comercializarea de produse care poartă aceeaşi marcă într-un mod care ar putea induce consumatorii în eroare.
În orientări sunt descrise etapele, stabilite pe baza acestei legislaţii, pe care autorităţile naţionale de protecţie a consumatorilor şi de siguranţă alimentară trebuie să le parcurgă pentru a determina dacă producătorii încalcă respectivele dispoziţii. Dacă încălcarea are dimensiuni transfrontaliere, autorităţile de protecţie a consumatorilor o pot urmări la nivel european, prin intermediul reţelei de cooperare pentru protecţia consumatorilor.
Responsabilitatea de a se asigura că societăţile comerciale respectă legislaţia UE le revine autorităţilor naţionale de protecţie a consumatorilor şi de siguranţă alimentară. Comisia Europeană s-a angajat totuşi să le ajute pe acestea cu orientările menţionate şi cu diferite direcţii de lucru.
Pe lângă orientările menţionate, Comisia lucrează în prezent la elaborarea unei metodologii menite să îmbunătăţească testarea comparativă a produselor alimentare, astfel încât statele membre să poată discuta acest aspect pe o bază ştiinţifică solidă şi comună, aceeaşi pentru toată lumea. Comisia a pus la dispoziţia Centrului Comun de Cercetare (JRC) suma de un milion de euro pentru dezvoltarea acestei metodologii.
CE finanţează şi alte activităţi pentru strângerea probelor şi punerea în aplicare, oferind statelor membre un milion de euro pentru finanţarea de studii sau pentru măsurile de punere în aplicare.
Forul comunitar a demarat un dialog cu producătorii şi cu asociaţiile producătorilor de mărci, care s-au angajat să elaboreze pentru aceasta toamnă un cod de conduită. AGERPRES
