Grecia, iritată că UE o transformă în depozit de migranţi

Grecia şi-a rechemat ambasadorul din Austria, după ce această ţară a purtat negocieri cu statele balcanice în problema imigranţilor fără să invite şi reprezentanţii eleni. Atena se teme că deciziile luate fără acordul ei vor face ca migranţii care continuă să vină din Orientul Mijlociu să rămână blocaţi pe teritoriul ei. Austria, însă, spune că politica primirii migranţilor în număr nelimitat trebuie să se schimbe şi cere criterii de respingere a nou-veniţilor în Uniune.

Negocierile purtate de Austria, în special cu Serbia și Macedoina, mier-curi, sunt văzute de Grecia drept un „gest neprietenos”, motiv pentru care ambasa-dorul elen la Viena a fost rechemat la Atena pentru consultări. Reprezentanţii a zece state balcanice au purtat discuţii cu factorii de decizie austrieci pentru a pune la cale o acţiune coordonată de limitare a f luxului de migranţi. Printre măsurile discutate au fost amprentarea tuturor migranţilor care trec graniţa și trimiterea înapoi a celor care nu au un pașaport valabil sau sunt prinși cu documente falsificate. Statele balcanice s-au mai angajat să nu permită accesul în UE decât migranţilor despre care se consideră că au într-adevăr nevoie de protecţie faţă de conflictele care au loc în ţările lor de origine, un angajament care a fost interpretat să însemne acceptarea doar a sirienilor și a irakienilor. În weekend-ul trecut, Macedonia a limitat accesul pe teritoriul ei al migranţilor proveniţi din Afganistan, trimiţându-i înapoi în Grecia. Măsura a înfuriat atât autorităţile elene, cât și cetăţenii greci de la graniţa cu Macedonia, care au protestat în stradă faţă de această măsură. „Problemele Uniunii Europene nu pot fi gestionate cu o gândire, o mentalitate și niște iniţiative extrainstituţionale care își au rădăcinile în secolul 19”, a declarat ministrul grec de Externe, Nikos Kotzias, după rechemarea ambasadorului de la Viena. Vorbind la Bruxelles, în timpul reuniunii miniș- trilor de Interne, ministrul grec pentru Migraţie, Yannis Mouzalas, a declarat că ţara sa nu va accepta să devină depo-zitul de migranţi al Europei. „Nu vom accepta să fim Libanul Europei, un depozit de suflete”, a spus acesta, refe-rindu-se la situaţia Libanului, care găzduiește în prezent un milion din cele patru mili-oane de sirieni care au fugit din ţara măcinată de război civil. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat că UE trebuie să aibă o poziţie unitară pe tema migranţilor, pentru a se evita o criză umanitară. Filippo Grandi, șeful agenţiei pentru migraţie din cadrul ONU, a spus la rândul său că fiecare stat european trebuie să-și asume o parte a poverii.

Un document intern al Guvernului german, intrat în posesia mass-media, estimează că această ţară ar putea găzdui până la 3,6 milioane de migranţi până în anul 2020. Sentimentul antimigraţie, însă, devine din ce în ce mai accentuat în UE. În Ungaria, un referendum pentru respingerea cotelor obligatorii de refugiaţi va fi organizat de Guvern.

Peste un milion de migranţi au ajuns în Uniunea Europeană, anul trecut, mulţi dintre ei încercând să lase în urmă războiul civil din Siria sau climatul instabil şi ameninţarea atentatelor din Irak. Până în prezent, în 2016, aproximativ 100.000 de migranţi au intrat în spaţiul UE în mod ilegal, aproape toţi având ca primă ţară de destinaţie Grecia. Mai bine de 400 dintre aceştia au murit în timpul traversării pe mare din Turcia în Grecia.