Luna, noul „Vest Sălbatic” pentru China, Rusia și SUA

În timp ce Luna este pe punctul să devină un nou „Vest Sălbatic”, în care China, Rusia și SUA luptă pentru a obține drepturile miniere, noul locatar al Casei Albe, Joe Biden, nu a spus mai nimic despre intențiile sale în privința programului spațial american, singurul domeniu în care nu l-a contrat pe predecesorul său. Faptul că noul președinte a cerut de la NASA o rocă lunară pentru a redecora Biroul Oval îi face însă pe susținătorii programelor spațiale americane optimiști în legătură cu planurile sale de a continua un domeniu în care Donald Trump a excelat. La rândul lor, Moscova și Beijingul așteaptă cu încordare prima mișcare a liderului american.  

Noul șef al Casei Albe ar putea fi iertat dacă nu ar prioritiza programul spațial american. La urma urmei, după ce a moștenit o pandemie globală, o economie care se poticnește, o criză climatică și numeroase convulsii pe teme rasiale, Biden nu prea mai are timp să se gândească la stele. În pofida tuturor dezastrelor lăsate în urmă de administrația precedentă, Donald Trump i-a predat însă lui Biden un sector spațial aflat în plină ascensiune. NASA turează la maximum pentru reîntoarcerea spectaculoasă pe Lună a astronauților săi până în 2024, iar industria spațială privată cunoaște o dezvoltare fără precedent.  „SpaceX”, compania excentricului antreprenor Elon Musk, a trimis deja două echipaje pe Stația Spațială Internațională la bordul capsulei sale spațiale „Crew Dragon”, iar „Boeing” se pregătește să facă același lucru în acest an. Concomitent, vehiculul spațial „Perseverance”, care va transporta un elicopter de mici dimensiuni pe Marte, urmează să asolizeze luna viitoare pe Planeta Roșie. De asemenea, Consiliul Național Spațial - consiliu consultativ al administrației americane creat de fostul președinte Dwight Eisenhower și abandonat după președinția lui George H.W. Bush - a fost reînființat de Donald Trump, care a dorit să prioritizeze astfel programul spațial american. Mai mult, Trump a înființat „Forța Spațială”, a șasea ramură a armatei americane. 

SUA privatizează Luna

Anul trecut, în luna aprilie, într-un moment în care întreaga planetă era devastată de coronavirus, Trump părea preocupat mai puțin de problemele pământene și privea încrezător spre cosmos. El a semnat un ordin executiv, care prevedea dreptul SUA de a exploata comercial resursele spațiului cosmic. Ordinul dădea americanilor undă verde să treacă la exploatarea zăcămintelor miniere de pe Lună. Poziția fostei conduceri a Casei Albe a fost extrem de clară - SUA nu consideră spațiul cosmic ca pe „un bun comun global”, și deschide calea forărilor pe suprafața selenară fără a ține cont de vreun tratat internațional. „Spațiul cosmic este legal și fizic domeniu unic al activității umane și SUA nu îl consideră un bun comun global”, preciza documentul. Americanii au dreptul „de a explora, recupera și utiliza în scop comercial resursele din spațiul cosmic”, stipula textul prezidențial, menționând că SUA nu au semnat înțelegerea din 1979, cunoscută ca „Tratatul asupra Lunii”, care oferă statelor semnatare jurisdicție asupra corpurilor cerești și prevede că orice activitate în spațiu trebuie să se supună legislației internaționale. De altfel, în 2015, Congresul SUA a dat o lege care permite explicit companiilor americane să utilizeze resursele aflate pe Lună și pe asteroizi. Abordarea lui Trump avea să fie însă mult mai largă, extinzându-se și asupra altor „obiective” din spațiu. Potrivit ordinului executiv, SUA vor obiecta asupra oricărei încercări de a folosi legislația internațională pentru a obstrucționa eforturile americane de a „disloca bucăți” de pe Lună sau, în cazul apariției unei oportunități, de a fora pe planeta Marte și pe „alte corpuri cerești”. De altfel, entuziasmul lui Trump pentru începerea exploatării zăcămintelor miniere de pe Lună era în concordanță deplină cu sprijinul insistent oferit de omul de afaceri operațiunilor de forare pe teritoriul SUA. Apoi, în toamna anului trecut, SUA au semnat cu mai multe țări partenere - Australia, Brazilia, Canada, Emiratele Arabe Unite, Japonia, Luxemburg, Italia, Marea Britanie și Ucraina - „Acordurile Artemis”, ce stabilesc un set practic de principii de cooperare în explorarea civilă a spațiului cosmic între agențiile spațiale ale țărilor participante. 

Critici virulente 

„Acordurile Artemis” sunt un cadru general pentru încheierea de înțelegeri bilaterale între semnatari și exclud Rusia, care a acuzat SUA că doresc „militarizarea” și „colonizarea” spațiului cosmic, precum și China, care are propria agendă în această privință. Rusia a condamnat vehement „Acordurile Artemis”, caracterizate de Moscova drept o încercare „grosolană” a americanilor de a crea o legislație internațională spațială care să îi avantajeze. Potrivit rușilor, „Tratatului asupra Spațiului Cosmic”, din 1967, semnat până în prezent de 110 state, interzice participanților să ridice pretenții asupra corpurilor cerești, în timp ce politica SUA în această privință este că țările și companiile private pot revendica zăcăminte extrase de pe alte planete. Adevărata miză a criticilor Moscovei pare, de fapt, cursa contracronometru dintre SUA și Rusia pentru Lună. În timp ce NASA a anunțat că va trimite un echipaj pe singurul satelit natural al Pământului până în 2024, agenția spațială rusă „Roscosmos” a spus că va aseleniza cosmonauți până în 2030. Miza a ceea ce pare următoarea etapă a Războiului Rece ruso-american este ridicată de estimările experților, care apreciază că exploatarea zăcămintelor miniere și a asteroizilor este o afacere de trilioane de dolari. Această cursă riscă să degenereze însă într-o alianță spațială extrem de periculoasă contra securității naționale și economiei SUA, între Rusia și China, superputeri excluse din „Acordurile Artemis”, ce ar putea fi constrânse să colaboreze de teamă că au rămas mult în urma Americii.

„America și China ar trebui să colaboreze în spațiu. Dacă SUA au reușit să se coordoneze cu URSS pe vremea Războiului Rece în politica spațială, pot găsi acum un mod de a coopera și cu China!”

Anne-Marie Slaughter, analist politic american