Rușii devin tovarăși cu chinezii pentru a anihila SUA

Derulată sub forma unei videoconferințe, întâlnirea dintre președinții Rusiei, Vladimir Putin, și Chinei, Xi Jinping, s-a dorit a fi o demonstrație de forță și solidaritate între doi autocrați care luptă contra presiunii occidentale. Cei doi lideri au dezvăluit și tipul de parteneriat, tot mai strâns, pe care îl construiesc.

Confruntat cu un boicot internațional la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing din partea lui Joe Biden și a altor șefi de stat, Xi a obținut promisiunea publică a lui Putin că va participa la eveniment, liderul de la Kremlinul devenind astfel primul președinte care face un astfel de anunț. 

De cealaltă parte, amenințat cu sancțiuni fără precedent din partea Vestului pe tema Ucrainei, Putin a obținut de la Xi propunerea ca Rusia și China să coopereze pentru „a proteja mai eficient interesele de securitate ale ambelor părți”.

Chimie la nivel planetar

Videoconferința de miercuri a marcat cea de-a 37-a întâlnire dintre cei doi lideri, fie și în mediul virtual, începând din 2013. Foarte probabil, un factor important în relațiile ruso-chineze este chimia personală dintre Putin și Xi, conducători care și-au consolidat controlul asupra sistemelor politice din țările lor. 

De altfel, Xi i s-a adresat lui Putin, utilizând formula „vechiul meu prieten”, în timp ce președintele rus l-a numit pe omologul său chinez, atât „prieten drag”, cât și „prieten apreciat”.

Spre deosebire de videoconferința susținută săptămâna trecută de liderul de la Kremlin în compania președintelui Biden, când Putin a avut pe fundal doar steagul Rusiei, în timpul întrevederii virtuale de miercuri cele două steaguri, ale Chinei și Rusiei, s-au aflat lângă ambii lideri. 

Structură financiară independentă și alianță cu India

Deși Putin și Xi discută adesea la telefon, există încă numeroase fricțiuni între Rusia și China, state nu cu mult timp în urmă adversare, care au o graniță terestră comună de peste 4.100 de kilometri. Între problemele aflate în litigiu figurează exploatările forestiere sau istoria Siberiei.

În ceea ce privește comerțul, securitatea și geopolitica, Moscova și Beijingul sunt însă tot mai mult pe aceeași lungime de undă, formând un bloc care încearcă să contracareze influența americană, pe măsură ce confruntările dintre cei doi giganți și Statele Unite se adâncesc. 

China și Rusia nu au o alianță oficială. Cu toate acestea, conform unui consilier de la Kremlin care i-a informat pe reporteri despre întâlnirea de miercuri, Xi i-a transmis lui Putin că, „prin apropierea și eficiența sa, această relație depășește până și o alianță”. 

De altfel, cei doi lideri au discutat despre formarea unei „infrastructuri financiare independente”, pentru a reduce dependența de băncile occidentale, precum și vulnerabilitatea lor la sancțiunile Vestului. 

Mai mult, într-o dovadă a ambițiilor geostrategice globale, ei au sugerat și organizarea unui posibil summit tripartit cu India. Săptămâna trecută, Putin a călătorit la New Delhi pentru a se întâlni cu premierul indian, Narendra Modi. 

Ripostă la „Summitul Democrației”

„S-a format un nou model de cooperare între țările noastre - unul bazat pe fundamente precum neamestecul în afacerile interne și respectul pentru interesele fiecăruia”, i-a spus apoi Putin lui Xi, făcând aluzie la presiunile exercitate de Occident asupra Rusiei și Chinei în privința respectării drepturilor omului. 

Frontul comun făcut de ambii lideri în cadrul întrevederii a părut, de altfel, un răspuns la „Summitul pentru Democrație”, organizat de Joe Biden săptămâna trecută și considerat un efort de a construi o alianță contra guvernelor autoritare, precum cele din Rusia și China.

„Sub pretextul «democrației» și al «drepturilor omului», anumite forțe internaționale se amestecă în afacerile interne ale Chinei și Rusiei”, a declarat Xi, la rândul său. „Doar propriul popor poate judeca dacă o țară este democratică și modul în care se realizează mai bine democrația”, a adăugat el. 

Priorități diferite

Cu toate acestea, Xi și Putin au venit la întâlnirea de miercuri cu priorități foarte diferite pe termen scurt. Pentru liderul de la Beijing, întrevederea a fost o șansă de a combate criticile tot mai mari cu privire la acțiunile Chinei de reprimare a mișcării pro-democrație din Hong Kong, de amenințare a Taiwanului, precum și de anihilare a minorității musulmane din vestul teritoriului chinez.

Xi a vrut să arate că țara sa nu este izolată din punct de vedere diplomatic, în special în ajunul Jocurilor Olimpice de Iarnă, care au ca obiectiv prezentarea grandioasă a puterii globale a Chinei și, nicidecum, înrăutățirea periculoasă a imaginii relațiilor dintre colosul asiatic și o mare parte a lumii.

Pentru Putin, discuțiile au venit într-un moment de miză maximă în lupta sa contra influenței occidentale în Ucraina. SUA și NATO sunt alarmate de mișcările de trupe rusești în apropierea graniței ucrainene, temându-se de o nouă invazie a Rusiei. În relatările presei chineze de după întâlnire, nu au fost menționate nici Ucraina, nici NATO, dar s-a făcut aluzie la preocupările de securitate ale Rusiei față de situația de la frontierele sale.

„China și Rusia ar trebui să desfășoare mai multe acțiuni comune pentru a proteja mai eficient interesele de securitate ale ambelor părți”, i-ar fi spus Xi lui Putin, conform relatărilor din mass-media de la Beijing.

Relații strânse, dar cu limite

Rusia și China au consolidat o relație care, de-a lungul deceniilor, a fost presărată cu numeroase suspiciuni și care, în 1969, a degenerat chiar într-un conflict la graniță.

Atunci când Rusia s-a confruntat cu sancțiunile Vestului, în urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, Putin și-a îndreptat atenția către China pentru a atenua efectele loviturilor economice. El a intensificat comerțul bilateral în mai multe domenii, de la energie până la industria lemnului.

Începând din același an, părerea rușilor față de China s-a îmbunătățit considerabil. Conform sondajului realizat de centrul independent „Levada”, 70 % dintre ruși au acum o atitudine pozitivă față de vecinul lor asiatic, mult mai bună decât părerea lor despre Statele Unite, Uniunea Europeană sau Ucraina.

Între timp, armatele celor două țări au intensificat exercițiile și chiar operațiunile comune, inclusiv cele aeriene și, în octombrie, în premieră, acțiunile navale de patrulare în Pacific. De asemenea, Rusia și China s-au angajat să exploreze împreună spațiul cosmic.

Cu toate acestea, există și limite ale parteneriatului promovat ostentativ de Putin și Xi. Spre exemplu, Beijingul nu a recunoscut anexarea Crimeei și nici Rusia nu este de partea chinezilor în privința pretențiilor expansive ale acestora în Marea Chinei de Sud. Mai mult, cele două părți au evitat să intre într-o alianță oficială, consfințită printr-un tratat, preferând să își mențină capacitatea de a acționa independent, conform propriilor interese.

Foarte probabil, Beijingul nu s-ar grăbi să aprobe o acțiune riscantă a rușilor în Ucraina și nici Moscova nu ar sprijini cu convingere o eventuală invazie a Chinei în Taiwan. În schimb, în aceste scenarii, cei doi aliați de conjunctură ar manifesta, poate, o neutralitate binevoitoare, unul față de celălalt.