Statele Unite nu renunţă încă la utilizarea bombelor cu fragmentaţie

Pentagonul a amânat pentru o perioadă nedeterminată interdicţia privind utilizarea vechilor tipuri de muniţie cu fragmentaţie, care urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019, au declarat oficiali americani pentru Reuters, argumentând că îmbunătăţirea siguranţei în tehnologia muniţiilor nu a reuşit să avanseze suficient pentru a înlocui stocurile existente cu arme sigure. 

Bombele cu fragmentaţie, aruncate din avioane sau prin tiruri de artilerie, dispersează o mulţime de bombe mici pe un teritoriu extins, dar uneori acestea nu explodează şi sunt greu de localizat şi de eliminat. Aceasta poate duce la moartea şi rănirea civililor după încheierea conflictelor. 

Armata americană spera să treacă la o nouă generaţie de muniţie cu fragmentaţie care explodează în 99% din cazuri, ceea ce ar reduce semnificativ riscurile enunţate. 

Cu doar un an înainte de implementarea planificatei interdicţii, un reprezentant al Pentagonului a declarat pentru Reuters că nivelul de dezvoltare a tehnologiei de siguranţă nu a avansat suficient pentru a înlocui stocurile existente cu arme mai sigure. 

"Deşi ministerul încearcă să se doteze cu o nouă generaţie de muniţie mai sigură, noi nu putem să riscăm ca o misiune să eşueze pentru că luăm în considerare posibilitatea creşterii numărului de victime printre militari şi civili, renunţând la cele mai bune oportunităţi disponibile", potrivit unui memorandum al Pentagonului, consultat de Reuters. 

Memorandumul, care urma să fie semnat joi de subsecretarul apărării Patrick Shanahan, desemnează bombele cu fragmentaţie drept "arme legitime cu utilitate militară clară". 

Dezvăluirea noii politici a suscitat critici puternice în Congres şi din partea organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului. 

Senatorul Patrick Leahy, un democrat care a dirijat eforturile vizând limitarea utilizării muniţiei cu fragmentaţie, a declarat că Pentagonul, în esenţă, "perpetuează utilizarea unei arme nediscriminatorii, care s-a dovedit că are un grad ridicat de eşec". 

Human Rights Watch denunţă ideea că militarii americani ar avea nevoie de o astfel de muniţie, indicând că cu excepţia unei singure lovituri în Yemen în 2009, acest tip de muniţie nu a mai fost folosit din 2003 în Irak. "Noi condamnăm această decizie, dorim ca SUA să-şi respecte angajamentele de a nu folosi bombe cu fragmentaţie care lasă în urmă proiectile ucigaşe neexplodate", a declarat Mary Wareham, responsabila Departamentului pentru arme al Human Rights Watch. AGERPRES