Voronin riscă să rupă Moldova în trei

O influentă forţă politică din Autonomia Găgăuză din cadrul Republicii Moldova a scos în stradă peste 2.000 de manifestanţi, pentru a cere încetarea imixtiunii administraţiei centrale de la Chişinău în treburile interne ale autonomiei.

O influentă forţă politică din Autonomia Găgăuză din cadrul Republicii Moldova a scos în stradă peste 2.000 de manifestanţi, pentru a cere încetarea imixtiunii administraţiei centrale de la Chişinău în treburile interne ale autonomiei.

 
Unii oratori s-au pronunţat chiar pentru separarea Găgăuziei de Republica Moldova, dacă Chişinăul nu-i va oferi un anumit număr de locuri în Legislativul moldovean.

 
Acţiunea de protest a avut loc la Comrat, pretinsa capitală a Găgăuziei, şi a întrunit peste 2.000 de membri şi simpatizanţi ai Mişcării "Edinaia Găgăuzia", denumire care se aseamănă cu cea a partidului "Edinaia Rossia" din Rusia, liderul căruia este ex-preşedintele rus Vladimir Putin. Pe manifestanţi i-a nemulţumit faptul că "guvernarea comunistă de la Chişinău s-a implicat de nenumărate ori în alegerea preşedintelui Adunării Populare a Găgăuziei, organul legislativ al autonomiei, încercînd să propulseze în această funcţie o persoană loială, uşor de manipulat".

 
MODELUL TRANSNISTRIEI. Primarul Comratului, Nicolai Dudoglo, a declarat că "găgăuzii nu sînt separatişti, dar vor să-şi aleagă singuri liderii". Totuşi, la finalul acţiunii de protest, a fost adoptată o rezoluţie prin care Chişinăului i s-a cerut să modifice Constituţia, astfel încît denumirea "Unitatea Teritorial Administrativă Gagauz-Yeri" să fie înlocuită cu sintagma "Republica Găgăuză". Omul de afaceri Leonid Dobrov, unul dintre participanţii la miting, a declarat că "Găgăuzia trebuie să obţină statut de republică, după modelul Transnistriei", idee susţinută şi de liderul Mişcării "Ravnopravie", Valerii Klimenko.

 
Manifestanţii au ameninţat că, în cazul în care autorităţile centrale vor ignora revendicările lor, în regiune va fi organizat un "congres extraordinar al reprezentanţilor poporului găgăuz", care va decide asupra acţiunilor ulterioare.

 
Despre existenţa elementelor separatiste în Autonomia Găgăuză se cunoaşte încă din 1990, atunci cînd mişcarea separatistă "Gagauz Halkî", cu sprijinul tacit al autorităţilor centrale de la Moscova, a proclamat, la 19 august, aşa-numita Republica Găgăuză. Această republică separatistă a existat pînă în decembrie 1994, cînd Parlamentul Republicii Moldova a adoptat "Legea cu privire la statutul juridic special al Gagauz-Yeri". De fapt, aceasta este o regiune situată în sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi ­ un popor de origine oguză, foarte apropiat ca limbă şi cultură turcilor balcanici.

După ce ministrul moldovean al Reintegrării, Vasilii Şova, a confirmat recent intenţia Chişinăului de a-i oferi Transnistriei un anumit număr de locuri în Parlament, analiştii politici au anticipat pericolul reaprinderii unui alt conflict încă fumegînd în Găgăuzia, care are o administraţie necomunistă, dar pro-rusă, şi care, în opinia analiştilor, rîvneşte la un statut juridic identic celui pe care autorităţile moldovene planifică să-l acorde Transnistriei. În plus, repartizarea unui număr de locuri în Parlamentul de la Chişinău şi pentru exponenţii regiunii găgăuze ar fi şi în interesul Rusiei, care tinde să controleze puterea legislativă din toate ţările ex-sovietice.