Xi Jinping devine lider pe viață în China

Adunarea Națională Populară din China, forul legislativ cu rol decorativ de la Beijing, a adoptat, ieri, un amendament constituțional istoric, care elimină limita de două mandate la președinția țării. Decizia îi oferă actualului lider chinez, Xi Jinping, posibilitatea de a rămâne la putere pe viață. Amendamentul pune astfel capăt sistemului ales de fostul lider chinez, Deng Xiaoping, în 1982, pentru a evita reîntoarcerea la excesele sângeroase ale unei dictaturi pe viață, ilustrate de haosul provocat de Revoluția Culturală Proletară a lui Mao Zedong. 

„Această hotărâre reprezintă cel mai mare regres al sistemului juridic al Chinei, de la reforma și era deschiderii țării, din anii ‘80”, susține Zhang Lifan, un reputat comentator politic independent din Beijing, citat de AP. „Mi-e teamă că acest moment va influența istoria noastră”, a adăugat el. Ales în 2013, șeful statului ar fi trebuit să părăsească funcția supremă în 2023, deoarece Constituția țării prevedea o limită de două mandate prezidențiale, de câte cinci ani.  Tendințele autocrate manifestate de Xi i-au făcut însă pe mulți comentatori politici internaționali să anticipeze, de-a lungul timpului, că liderul suprem chinez va rescrie fără să ezite legile țării pentru a monopoliza puterea. Preluarea totală a controlului de către secretarul general al partidului fusese anunțată încă din timpul celui de-al XIX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez (PCC), din octombrie 2017, atunci când Xi și-a văzut ideologia înscrisă în statutul formațiunii politice conducătoare, numele său urmând să figureze alături de cel al marelui lider Mao Zedong, fondatorul Chinei moderne. Și alți lideri comuniști din China și-au văzut ideologiile incluse în statutul PCC, dar niciuna dintre acestea, cu excepția celei a lui Mao, nu a fost ridicată la rang de „gândire”, adică în vârful ierarhiei „filozofice” comuniste chineze. Numai Mao și Deng Xiaoping au avut numele atașate de ideologiile lor, în cazul celui din urmă doar după moartea acestuia. Adoptarea „Gândirii lui Xi Jinping” îl face pe actualul președinte cel mai puternic lider chinez după Mao.

Nimeni nu mai are voie să-l conteste

Orice contestare la adresa lui Xi este considerată, de acum înainte, o amenințare directă la adresa conducerii exercitate de PCC. Xi și-a consolidat treptat puterea, după accederea sa la conducerea partidului în 2012 și, un an mai târziu, la președinția țării. El și-a plasat oamenii de încredere în funcții-cheie, cu ajutorul unei campanii anticorupție, în care a sancționat peste 1,3 milioane de cadre. Deși nu a insistat asupra trecerii la „economia de piață socialistă”, conducerea lui Xi a fost marcată până acum de revenirea la ideologia marxistă, de o cenzură dură a libertății de exprimare și a Internetului, precum și de represiunea totală contra militanților pentru drepturile omului, a disidenților și a minorităților religioase. Modul în care Xi conduce țara poate fi rezumat prin „regia” ședinței Adunării Naționale Populare de ieri: din cei 3.000 de parlamentari, doar doi au votat împotrivă și trei s-au abținut în privința primului amendament adus Constituției Chinei în ultimii 14 ani. Un amendament ce riscă să arunce una dintre cele mai mari puteri ale planetei  sub o nouă dictatură.

„În zilele noastre, este foarte rar să vedem o țară a cărei Constituție coincide cu poziția constituțională a unui partid”. Zhang Lifan