Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, că modificările legislative care obligă persoanele solicitate să se prezinte la comisiile parlamentare de anchetă nu încalcă principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat.
"În ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, referitoare la încălcarea art.1 alin.(4) din Constituţie, Curtea a constatat (...) că procedurile reglementate prin dispoziţiile legii supuse controlului de constituţionalitate nu imprimă activităţii comisiei de anchetă un autentic caracter jurisdicţional, deoarece această comisie nu pronunţă hotărâri sau sentinţe (...) şi nu interferează cu nicio entitate publică având competenţe de înfăptuire a justiţiei. Prin urmare, nu poate fi reţinută critica privind nerespectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor sau a cooperării loiale între autorităţile publice", se precizează într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES, referitor la respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate cu privire la Legea privind completarea dispoziţiilor art.9 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
Conform aceleiaşi surse, plenul CCR a respins, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată, constatând că prevederile legii sunt constituţionale în raport de criticile formulate.
"În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate, referitoare la încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la calitatea legii, (...) Curtea a constatat că acestea nu sunt întemeiate. În acest sens, Curtea a reţinut, în principal, faptul că soluţiile legislative cuprinse în dispoziţiile de lege examinate, de completare a art.9 din Legea nr.96/2006, nu afectează concepţia generală ori caracterul unitar al actului normativ de bază, integrându-se armonios şi în continuarea contextului normativ reglementat la alin.(2) al art.9", se mai menţionează în comunicat.
CCR a constatat, totodată, că propunerea legislativă a fost elaborată cu luarea în considerare a jurisprudenţei în materie, reglementând prin lege şi nu prin regulament parlamentar posibilitatea invitării de către comisia de anchetă "a oricărei alte persoane (străine raportului constituţional dintre Parlament şi Guvern) care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată".
Plenul CCR a respins, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind completarea articolului 9 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, obiecţie formulată de 81 deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL şi USR.
Pe 9 mai, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 171 de voturi ''pentru'', 98 ''împotrivă'' şi o abţinere, modificarea Regulamentului propriu, în sensul introducerii obligativităţii persoanelor solicitate de a se prezenta la comisiile de anchetă parlamentară.
Deputaţii au renunţat, însă, la eliminarea cvorumului de prezenţă din comisii, prevedere care a fost introdusă iniţial în Comisia de regulament de preşedintele acesteia, Eugen Nicolicea.
Potrivit prevederilor adoptate, comisiile de anchetă pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau celorlalte organe ale administraţiei publice şi poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară.
În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de articolul 267 din Legea 286/2009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare, mai prevede hotărârea de modificare a Regulamentului.
Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă. Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală, mai arată textul adoptat. AGERPRES
