Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru cele 14 locuri din CSM rezervate membrilor aleși de magistrați se dă o luptă crâncenă. Reformarea din interior a Justiției și recăpătarea încrederii cetățenilor în sistem sunt mizele pentru care magistrații doresc să aibă o reprezentare reală în CSM, for care în actualul mandat de șase ani care se încheie nu a reușit să stopeze imixtiunea altor sisteme în deciziile lui. Independența Justiției cu un CSM controlat de alte organe pare o misiune imposibilă. Sistemul binoamelor încearcă să-și propulseze și în viitorul CSM oameni de încredere - listele de candidați sunt la vedere și judecate în consecința suspiciunilor alimentate de cariere dirijate, promovări nemeritate sau eliminări dramatice.
Procurorul Codruț Olaru, ajuns acum la Parchetul Militar, și-a făcut public ,,programul electoral” pentru CSM. Procurorii aleg 5 reprezentanți din cele 14 locuri eligibile și s-ar părea, aparent, că se află într-o concurență mai acerbă decât judecătorii, care au 9 locuri în CSM. Spunem aparent, deoarece procurorii, prin legătura directă cu factorul politic - prin Executiv - și vecinătatea de colaborare cu ,,partenerii” doar recent separați de Curtea Constituțională, apar mai vulnerabili la influențele exterioare. Deficitul de imagine al Justiției pleacă tocmai de la metodele staliniste și derapajele din anchetele unor procurori, DNA având ,,partea leului” în anchetele cu fond politic. Olaru pedalează în program pe întărirea independenței procurorului și consolidarea statutului de magistrat al acestuia, puse la îndoială de multiple vulnerabilități.
Puteri mai mari, bani mai mulți
Măsurile propuse de candidatul Olaru sunt într-un pachet consistent menit să dea puteri și reprezentativitate sporite procurorilor mereu ,,zgâriați” de faptul că independența lor nu ar fi recunoscută la fel cu a judecătorilor, iar statutul de magistrat, mai ,,subțire” și discutabil.
În mod concret, următoarele elemente ar susține ,,cauza” magistratului-procuror:
- acordarea inițiativei legislative CSM și Ministerului Public;
- desemnarea procurorului general ca membru de drept al CSAT;
- alocări bugetare realiste și efective.
La acest punct, candidatul propune măsuri salariale care sunt motiv de vrajbă cu Ministerul Justiției - eliminarea procentelor diferențiate de creșteri, plata drepturilor restante, sistem de calcul al pensiilor cumulând avantajele actuale (spor de 18 la sută la pensionare) cu altele împrumutate de la MAI/MApN - includerea în calculul final al drepturilor perioada de şase luni din ultimii cinci ani, cu veniturile cele mai mari ale angajatului.
Premieri ca la milițieni, sancțiuni pentru criticii sistemului
Când cere bani mai mulți pentru procurori, Olaru știe ce pușculiță poate fi spartă. Programul lui electoral ia în calcul alocarea directă de fonduri către Ministerul Public rezultate din instituirea măsurilor asigurătorii. Această cotă din amenzi, procedeu pentru care era suspectată Miliția, ar asigura ,,implicarea mai accentuată a procurorilor în cauze specifice”. Resursele suplimentare astfel obținute pot constitui ,,un fond special de premiere a procurorilor ce au desfășurat activități remarcabile”. Pentru cei care au pus la îndoială independența și imparțialitatea procurorilor, Olaru propune ,,sancțiuni directe și efective (pecuniare sau nepatrimoniale)”. Sancțiunile date oamenilor politici, oamenilor de afaceri, instituțiilor media sunt luate în regim de urgență și include plata de despăgubiri în favoarea magistratului. Proiectul lui Olaru nu are și măsuri de sancționare directă a procurorilor abuzivi, care lucrează cu rea-credință.
Codruț Olaru a purtat sub roba de procuror bastonul de general, oficializat de Băsescu Traian. Președintele Iohannis l-a activat și i-a deschis calea spre Parchetul Militar din care vrea să ,,sară” în CSM .
