Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sculptorul Florin Codre reacţionează într-o scrisoare deschisă faţă de informaţiile apărute în media despre Monumentul Marii Uniri de la 1918, de la Arad, acuzând faptul că MinisterulCulturii ascunde cu bună ştiinţă informaţiile pe care el le-a pus la dispoziţia instituţiei despre monument, despre evoluţia şantierului, despre blocajele produse prin sincoparea finanţării, despre terminarea lucrării şi despre transportul acestuia în ţară..
Redăm integral scrisoarea deschisă a sculptorului Florin Codre.
______________
Asist de ceva vreme la desfăşurarea în presa din România a unor forţe care mă denigrează şi mă calomniază cu un entuziasm deloc disimulat.
Totul mi s-a părut o glumă, ba chiar mi se pare şi acum, şi nu am reacţionat în niciun fel, considerând că munca mea şi faptele mele publice – cunoscute şi recunoscute de multă vreme – nu au de ce să fie contestate.
Acum, după cum stau (din nefericire) lucrurile, găsesc că trebuie să reacţionez în presă, pentru că văd că instituţia Ministerului Culturii ascunde cu bună ştiinţă informaţiile pe care i le-am furnizat şi pe care le deţine despre Monumentul Marii Uniri de la 1918, de la Arad, despre evoluţia şantierului, despre blocajele produse prin sincoparea finanţării, despre terminarea lucrării şi despre transportul ei în ţară.
Acum, când Ministerul Culturii ştie clar că Monumentul a fost îmbarcat (în China, unde a fost executat) încă de la începutul lui iunie şi este în drum spre România, tocmai acum se inflamează atacurile isterice împotriva mea ba, mai mult chiar, strădania concertat-patologică de discreditare a întregii mele cariere. Căci, fără falsă modestie, am o carieră în care Monumentul de la Arad este o etapă la fel de relevantă ca şi celelalte, şi nu puţine.
Aşadar, pe scurt: Monumentul Marii Uniri de la 1918 de la Arad la care lucrez de ani de zile va ajunge în ţară pe la jumătatea lunii august, şi, împreună cu Primăria Municipiului Arad, îl vom instala la locul care i se cuvine.
Pentru că, în dialogul cu Ministerul Culturii suntem la faza – “Eu, Tarzan” –”Tu, Jane”, adică în preistoria comunicării, cred că cele mai elocvente sunt fotografiile pe care le vedeţi alăturat, fotografii pe care le-am pus la dispoziţie cu luni de zile în urmă entităţii numite Ministerul Culturii.
Şi, dacă Ministrul de la Cultură va spune din nou că Monumentul Marii Uniri de la 1918 de la Arad nu există, o să-l invit să-l pipăie unde doreşte – pe vapor, în port sau după ce va fi instalat – dar asta îi va lua destul de mult timp, pentru că va avea de a face cu un “monument monumental”, atât la propriu, cât şi la figurat.
Lucrarea mea are, cu tot cu soclu, 24 de metri înălţime, cu o secţiune de 2 metri, fiind executată din marmură albă şi reprezentând o coloană a armoniei şi a îngemănării). E mai mult de pipăit decât durează un mandat de ministru...
Nu am altceva de spus despre monument decât că a fost făcut la timp, fiecare fază a execuţiei fiind urmărită şi raportată beneficiarului de către mine personal. Blocajele care au provocat întârzieri au fost produse exclusiv de instituţia Ministerului Culturii, prin reprezentanţii săi, care, după cum se trezeau dimineaţa, opreau sau deblocau finanţarea, neînţelegând ce pagube produc asemenea capricii.
Bag de seamă că titularii/ reprezentanţii Ministerului Culturii nu-şi mai aduc aminte de anii când am cam “locuit” pe la uşile lor încercând să obţin şi să asigur continuitatea lucrării...
Nu ştiu încă cine se ocupă de actuala acţiune denigratoare îndreptată atât împotriva mea cât şi a întregii mele cariere, dar încep să cred că merită efortul să aflu, ceea ce voi şi face.
Pâna una alta, avocaţii mei vor declanşa procesele de calomnie şi de denigrare în justiţie, conform dreptului meu de a mă apăra, de a-mi apăra opera, prestigiul şi demnitatea.
În fine, nu mă pot abţine să nu-mi pun nişte întrebări:
- De ce Ministrul Culturii, cel care trebuie să apere cultura naţională şi valorile naţionale, este primul care mă atacă, mă acuză, mă calomniază, ascunzând informaţiile pe care i le-am oferit şi pe care le deţine despre Monumentul Marii Uniri de la 1918 de la Arad?
- De ce Ministrul Culturii, dacă nu se pricepe la cultura naţională, nu se înconjoară de pertinenţele care încă mai există în ţara asta şi încă mai respiră şi care ar avea bunăvoinţa să-l îndrume?
- Cine nu vrea Monumentul Marii Uniri de la 1918 de la Arad? Şi de ce?
Domnule Ministru (am fost tentat să folosesc apelativul “Ministrule”, dar nu văd de ce v-aş acorda privilegiul acestei familiarităţi), cum vă permiteţi să mă beşteliţi pe mine, să mă calomniaţi pe mine, să mă discreditaţi pe mine pentru a vă genera, prin aceste ignobile acţiuni, capital electoral?
Ce mare acţiune aţi făcut Dvs. în sensul propăşirii culturii naţionale în afară de instalarea de bustuleţe şi vulturi de ipsos prin satele patriei?
Dle Ministru, eu las, de multă vreme, urme, eu las semne importante!
Eu am făcut Omagiu lui Tudor şi Fântânile lui Tudor în perioada în care patriotismul nu prea era la modă! Le-aţi văzut?
Eu l-am pus pe cal pe Avram Iancu la Târgu Mureş, când încă eram tânăr! L-aţi văzut şi pe acesta?
Eu l-am repus pe Regele Carol I al României în locul pe care l-a avut!
Eu am făcut Monumentul Marii Uniri de la 1918 de la Arad, pe o temă care m-a obsedat o viaţă! O să-l vedeţi?
Eu am făcut filmul “Şobolanii Roşii” în 1991 din banii mei, pentru că am considerat că trebuie neapărat să transmit un mesaj care, se pare, este nefericit de valabil şi în ziua de azi!
Tot eu, Florin Codre, am să realizez pas cu pas toate temele la care visez din vremea când eram tânăr iar Dumneavoastră nu eraţi deloc!
Dle Ministru, naşterea unui monument este o aventură spirituală, de ce vă încăpăţânaţi să mă trataţi ca pe un prestatator de servicii? Eu nu fac borduri, Domnule!
Dacă un Ministru al Culturii nu apără Cultura şi valorile naţionale (înţelegeţi despre ce vorbesc?) înseamnă că nu-şi apără şi nu-şi respectă ţara!
Şi, atunci, ajung să mă întreb dacă nu sunt eu cumva nebunul care luptă să realizeze Monumentul Fundamental al unei ţări care nu mai există?!
Cât despre presa înflăcărată, care constat că adoptă tipul de informaţie prêt-à-porter, văd că vestita deontologie s-a dus pe apa sâmbetei... Drept urmare reţin acuzele calomnioase şi voi proceda în consecinţă.
Florin Codre
