Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România a câştigat la Haga aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol, care pot fi exploatate din cei 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental. Potrivit Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM), companiile care vor exploata aceste resurse vor fi alese prin licitaţie internaţională. Nume mari din lumea companiilor exploatatoare s-au arătat deja interesate de posibilitatea concesionării acestor perimetre. Printre acestea, Exxon, BP, Shell sau Total, dar şi compania de stat, Romgaz sau grupul Petrom. Nume mari, care vor plăti un preţ pe măsură. Cu toate acestea, aspiraţiile "greilor" ar putea fi în zadar.
Potrivit unei hotărâri de guvern, adoptată în şedinţa din 12 noiembrie 2008, a cabinetului Tăriceanu, perimetrele XIII Pelican si XV Midia, situate în zona disputată la Haga, sunt concesionate firmei canadiene Sterling Resourcess Ltd. Pe site-ul guvernului, pe ordinea de zi şedinţei din 12 noiembrie 2008, se regăseşte la Hotărâri, punctul 4, hotărârea privind semnarea unui act adiţional la "Contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia, încheiat între ANRM şi Sterling Resources Ltd" (H.G. 1446).
Anexele acestei hotărâri sunt clasificate, iar reprezentanţii fostei guvernări au refuzat să comenteze subiectul. La scurt timp după semnarea actului adiţional, Firma Sterling Resourcess a semnat un contract cu compania britanică Merlose Resources pentru exploatarea în comun a celor două perimetre. Merlose Resourcess a plătit 24 milioane de dolari pentru o participaţie de 32,5% din blocurile petroliere Pelican XIII şi Midia XV.
Melrose Resources este o firmă petrolieră cu sediul în Edinburgh, UK, care a fost înfiinţată în anii 1990 şi listată pe London Stock Exchange în 1999, potrivit site-ului propiu, http://www.melroseresources.com.
Sterling Resources este prezentă în Romania, prin Off-shore-ul britanic, încă din anul 2000, când a primit concesiunea perimetrului E III-7 Craiova (1,5 milioane de acrii). Spre sfârşitul anului 2006, Sterling a încheiat un acord cu Talisman Energy ltd. în vedeara cumpărării a 80% din perimetrele de la Marea Neagră. În trimestrul al treilea din 2008, Sterling a avut un venit net de 1 milion de dolari, comparatv cu o pierdere de 600.000 de dolari în acelaşi semestru, 2007.
Costurile de exploatare pot ajunge la sute de milioane de dolari
În conformitate cu prevederile Legii petrolului, zăcămintele existente în subsolul zonei aparţinând platoului continental al Mării Negre aparţin statului, iar ANRM este autoritatea desemnată să le valorifice prin concesionare. Procedurile de concesionare durează cel putin un an şi jumătate şi includ delimitarea perimetrelor, elaborarea pachetelor de date, publicarea anunţului în Monitorul Oficial al României şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, etapa care durează cel puţin trei luni, depunerea şi evaluarea ofertelor, negocierea acordurilor petroliere şi în final aprobarea acestora prin hotărâri de guvern, după obţinerea avizelor ministerelor abilitate. În zona nordică şi vestică a platoului continental adâncimea apei este sub 80 m, iar lucrările pot fi făcute cu instalaţii fixe, costurile pentru o sondă de peste 2.500 m fiind de circa 10-15 de milioane de dolari, operaţiile de foraj putând fi făcute cu instalaţii româneşti. În partea sudică, în schimb, costurile sunt mult mai mari pentru că adâncimea apei este de peste 80 m, iar lucrările se efectuează cu instalaţii submersibile, de care nu dispune nicio firmă din România. Potrivit reprezentanţilor ANRM, firmele care vor să se implice în explorarea perimetrelor de pe platoul continental al Mării Negre, care vor fi oferite în vederea concesionării, trebuie să aloce cel putin 10-15 milioane de dolari pentru fiecare perimetru, urmând ca, în cazul favorabil al descoperirii unor noi zăcăminte, costurile de dezvoltare să fie de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de dolari.
Decizia Curţii de la Haga, anunţată la 3 februarie, la ora 11.00 (ora României), este obligatorie, executorie şi definitiva, nefiind necesare demersuri formale, precum promulgarea ei pe plan intern sau publicarea în Monitorul Oficial, pentru a intra in vigoare.
UPDATE
E.ON România a început, în urmă cu câteva luni, discuţii cu Sterling pentru a achizitiona gazele naturale pe care compania canadiană le-ar putea extrage din platoul continental al Mării Negre, a declarat, astăzi, într-o conferintă de presă, directorul general E.ON România, Frank Hajdinjak. "Este o sursă alternativă de gaz, iar gazele pe care le vom cumpăra de la ei le vom vinde pe piaţa internă", a declarat Hajdinjak, citat de Mediafax. El a a adăugat că nu exclude discuţii şi cu Petrom, altă companie care are drepturi de explorare în Marea Neagră. Hajdinjak a mai spus că E.ON nu este interesată să se implice direct în exploatarea gazelor în platoul Mării Negre.
Sursa: www.antena3.ro
PNL - Concesionările din Marea Neagră, acordate de Guvernul Stolojan, prelungite de toate guvernele
Concesionările din Marea Neagră au fost acordate de Guvernul Stolojan în anul 1992 şi a fost prelungită, succesiv, de toate Guvernele României, iar hotărârea emisă de Cabinetul Tăriceanu în noiembrie 2008 nu a modificat conţinutul contractului, precizează PNL.
"Concesionarea a fost acordată de Guvernul Stolojan în anul 1992 şi a fost prelungită, succesiv, de toate Guvernele României. HG din 12 noiembrie 2008 nu a acordat drepturi în plus companiei în cauză şi nici nu a modificat conţinutul contractului de concesiune realizat de Guvernul Stolojan", se arată în comunicatul remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX de PNL.
Conform liberalilor, HG din 12 noiembrie 2008 a adus doar schimbări de denumiri, ca urmare a unor modificări legislative - Legea Petrolului, acte normative de schimbare a denumirii unor instituţii.Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a recunoscut, marţi, jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina, ceea ce implică 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol.
Decizia Curţii a deschis discuţia despre exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi, în acest context, revenind în atenţia presei o hotărâre a Guvernului Tăriceanu, de la sfârşitul mandatului, care face referire la concesiunea unor perimetre din Marea Neagră către firma Sterling Resources.
Hotărârea 1446 a fost adoptată în 12 noiembrie 2008 şi este un act adiţional la Contractul de exploatare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), în calitate de concedent şi Sterling Resources Ltd., în calitate de concesionar. Documentul este semnat de către şeful Cancelariei premierului, Dorin Marian, de preşedintele ANRM Bogdan Găbudeanu, de ministrul Mediului Attila Korodi şi de Cătălin Doica, secretar de stat la Ministerul Economiei. Anexa hotărârii este secretă.
Contractul iniţial de concesiune a fost semnat în 1992 de Enterprise Oil, care a devenit astfel prima companie străină care fora în zona maritimă a României.
"Ulterior, după ce a fost încheiat cu firma Enterprise, acordul a trecut pe la firma Paladin şi a ajuns la firma Sterling, care este actualul titular. Aşadar, nu a fost încheiat un acord nou în 2008, ci doar un act adiţional prin care au fost convenite nişte prevederi contractuale, printre care o serie de programe de lucrări", a explicat, într-o emisiune televizată, Mihai Gherman, director general adjunct al ANRM.
De altfel, Gherman s-a ocupat de derularea operaţiunilor petroliere de explorare în sectorul românesc al Mării Negre şi a fost preşedintele Comitetului de Direcţie care coordona activitatea din perimetrele Midia şi Pelican.
Michael Thomas, manager al "Paladin Resources" plc - una dintre firmele care a preluat pentru o vreme concesiunea asupra celor două perimetre maritime - afirma, în 2002, că forajele efectuate au evidenţiat existenţa gazelor naturale încă din anul 1995, la o adâncime de cca. 85 m. Potrivit acestuia, concluzia cercetărilor a fost aceea că există un real potenţial pentru zăcăminte de ţiţei şi gaze, însă se menţine un nivel de risc ridicat, iar pentru adâncimi mai mari de 90-95 m sunt necesare echipamente speciale pentru foraj, ceea ce măreşte sensibil costurile de operare.
Sterling Resources anunţa, la 23 octombrie 2007, că a încheiat mai multe acorduri prin care renunţă la 35% din drepturile de explorare şi exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze Midia şi Pelican, păstrând o participaţie de 65%. Firma Gas Plus International urma să preia 15% din participaţia Sterling la cele două zăcăminte, în baza unui acord care urma să intre în vigoare în 2008.
Sterling a semnat mai multe acorduri de concesionare şi cu Petro Ventures, subsidiara firmei australiene din domeniul minier, petrolier şi al gazelor Petro Ventures International Limited, referitoare la achiziţia a 20% din drepturile privind zăcămintele Midia şi Pelican.
În 5 decembrie 2008, Sterling Resources anunţa că a semnat cu Melrose Resources un acord privind cedarea a 32,5% din participaţia la Pelican XIII
şi Midia XV.
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă la Cluj, că Guvernul are datoria "de a face lumină cu privire la concesionările secrete care au fost făcute în mod suspect la finalul mandatului Tăriceanu".
"Există o umbră de îndoială cu privire la drepturile statului român referitoare la exploatare şi este obligaţia Guvernului să facă lumină cu privire la concesionările secrete care au fost făcute, în mod suspect, la final de mandat al Guvernului Tăriceanu", a spus Geoană.
Mediafax
Nota HG privind contractul ANRM-Sterling: Explorarea va continua 5 ani de la reluarea operaţiunilor
Durata acordului petrolier pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia va fi de 30 ani de la aplicarea contractului, iar la reluarea operaţiunilor petroliere explorarea va continua pentru cinci ani, se arată în nota de fundamentare a HG privind actul adiţional la contractul dintre ANRM şi Sterling.
Perioada de explorare de cinci ani va fi împărţită în două faze, una obligatorie de trei ani şi una opţională de doi ani. Titularul va avea dreptul să extindă perioada de explorare cu două perioade adiţionale de cel mult trei ani fiecare, cu condiţia de a-şi fi îndeplinit obligaţiile prevăzute în fazele anterioare.
Durata acordului petrolier poate fi prelungită cu o perioadă adiţională de până la 15 ani. În situaţia descoperirii unor noi zăcăminte de petrol, un aport direct la bugetul de stat va fi consemnat la punerea în producţie a acestora, peste circa 5-10 ani, potrivit documentului.
Ca motiv al emiterii actului normativ se arată că hotărârea de guvern, prin conţinutul său, are drept scop, în executarea prevederilor articolului 31, alin (3) din Legea petrolului 238/2004, aprobarea intrării în vigoare a Actului Adiţional nr.11 la Contractul de explorare şi împărţire a producţiei în perimetrele XIII Pelican şi XV Midia încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi compania Sterling Resources Ltd. şi supunerea acestei activităţi petroliere prevederilor articolului 22 alin. (2) lit.a) şi g) din normele metodologice de aplicare a Legii petrolului 238/2004.
În document se aminteşte că acest contract de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia a fost încheiat de către Rompetrol la data de 6 august 1992, cu firmele Enterprise Oil şi Canadianoxi Ltd. şi aprobat prin Hotărârea Guvernului 570/1992, înainte de intrarea în vigoare a Legii petrolului 134/1995, prin care s-a statuat că tipul de contract petrolier practicat în Romania este acordul petrolier.
După privatizarea Rompetrol calitatea de reprezentant al statului român în contractul de explorare şi împărţire a producţiei a fost preluată de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Totodată, calitatea de titular a fost transferată companiei Sterling Resources Ltd..
Contractul de explorare şi împărţire a producţiei din perimetrele XIII Pelican şi XV Midia prevede explorarea, pe contul şi riscul partenerilor străini, a suprafeţelor contractuale şi, în caz de reuşită, exploatarea zăcămintelor descoperite în comun cu o entitate reprezentând statul român, în cote procentuale de împărţire a costurilor şi a producţiei convenite în contract.
Urmare a unor transferuri succesive ale concesiunii şi încheierii unor acte adiţionale la contract au fost convenite programe de lucrări adiţionale cu schimbarea titularului. Astfel, până în prezent, se arată în document, în perimetrele XIII Pelican şi XV Midia au fost înregistraţi 8100 km de profile seismice, au fost forate 6 sonde de explorare, dintre care 5 amplasate în ape cu adâncimi sub 100 m, şi una în ape cu adâncimi de peste 100 m, au fost efectuate studii geologice şi geofizice, reprelucrări, reinterpretări ale datelor şi modelări cu programe moderne, a fost evidenţiată o acumulare de gaze naturale, pe structura Doina, care deocamdată nu poate fi exploatată, datorită rezervelor relativ mici ale acesteia, de cca. 2 miliarde mc.
Costurile cumulate ale operaţiunilor petroliere de explorare efectuate depăşesc 70 milioane dolari, potrivit sursei citate.
"Actul Adiţional nr 11 la contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia, are ca scop considerarea acestui contract ca acord petrolier, în vederea asigurării condiţiilor legale pentru realizarea operaţiunilor petroliere. Cadrul legal în vigoare prevede, acordul de concesiune petrolieră, ca singurul tip de acord aplicabil în România. Actul Adiţional 11 la contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia, are ca scop considerarea acestui contract ca şi acord petrolier, împreună cu consecinţele legale, respectiv plata taxelor şi impozitelor aplicate titularului şi subcontractorilor, pentru operaţiunile petroliere realizate în baza prezentului proiect, iar în situaţia descoperirii unor noi zăcăminte de petrol plata suplimentară la bugetul de stat a impozitului pe profit, a redevenţei petroliere şi a impozitului pe producţia internă de gaze naturale şi ţiţei", se arată în nota de fundamentare.
Documentul mai indică faptul că acest contract de explorare şi împărţire a producţiei a fost încheiat în baza Legii 66/1992 şi a Legii 35/1991, statul acordând investitorilor străini anumite facilităţi în vederea atragerii de capital pe piaţa românească, prin efectuarea de către organele fiscale române a plăţii impozitului pe profitul realizat din activităţile derulate de firme, la nivelul cotelor prevăzute de lege, scutirea de taxe vamale pentru importurile efectuate etc. Aceste facilităţi acordate de stat, au condus la participarea activă a companiilor străine în finanţarea şi realizarea fizică a programelor de lucrări pentru activităţile de explorare şi exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze.
"Statutul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale de reprezentant al statului român face imposibilă derularea unui contract de tip explorare şi împărţire a producţiei, ţinând cont de faptul că, în nici o situaţie, astfel de contracte nu pot fi derulate de organisme guvernamentale, deoarece ar fi un evident conflict de interese. Un element important, care face necesară modificarea tipului de acord petrolier este acela că, în contractul de explorare şi împărţire a producţiei nu este prevăzută plata unei redevenţe petroliere, ceea ce ar conduce la crearea unor condiţii discriminatorii faţă de titularii acordurilor de concesiune. Totodată, exceptarea de la plata redevenţei poate fi interpretată şi ca o facilitate acordată unui titular, în dezacord cu legislaţia Uniunii Europene", se spune în notă.
De asemenea, sursa citată arată că articolul 31 alin. (3) din Legea petrolului 238/2004 prevede că în situaţia în care, pe parcursul realizării operaţiunilor petroliere, apar situaţii care nu au putut fi prevăzute la încheierea acordului, dispoziţiile acestuia pot fi amendate şi aduse la zi, prin acte adiţionale.
"În concluzie, deoarece o serie de prevederi ale contractului de explorare şi împărţire a producţiei sunt inaplicabile datorită modificării cadrului legal şi instituţional, dintre care menţionăm abrogarea Legilor 35/1991 şi Legii 66/1992, intrarea în vigoare a Legii petrolului 134/1995, înlocuită prin Legea petrolului 238/2004, adoptarea noului Cod Fiscal şi modificarea legislaţiei de mediu, impune considerarea Contractului de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia ca acord petrolier de concesiune", se arată în document.
Impactul social este indicat ca fiind pozitiv, deoarece realizarea operaţiunilor petroliere convenite presupune asigurarea unor locuri de muncă pentru personal tehnic şi economic, precum şi pentru faptul că în operaţiunile petroliere care urmează să fie realizate în perimetrele XIII Pelican şi XV Midia vor fi folosite, cu precădere, firme prestatoare de servicii din România.
În acordul de concesiune încheiat sunt stabilite condiţii pentru respectarea legislaţiei privind protecţia mediului şi gospodăririi apelor în perimetrele supuse concesionării. Acordul petrolier privitor la perimetrele XIII Pelican şi XV Midia, prevede măsuri de reducere a impactului asupra mediului, de remediere a daunelor produse acestuia şi totodată prevede constituirea unui provizion de abandonare a perimetrului la încetarea concesiunii, cu realizarea programelor de refacere a mediului şi de redare a terenurilor destinaţiei iniţiale a acestora, potrivit sursei citate.
În document se precizează că durata acordului petrolier va fi de 30 de ani calculaţi de la data intrării în vigoare a contractului de explorare şi împărţire a producţiei, cu dreptul de prelungire cu o perioadă adiţională de până la 15 ani. La reluarea operaţiunilor petroliere, perioada de explorare va continua pentru cinci ani şi va fi împărţită în două faze: una obligatorie de 3 ani şi una opţională de 2 ani. Titularul va avea dreptul să extindă perioada de explorare cu două perioade adiţionale de cel mult trei ani fiecare, cu condiţia de a-şi fi îndeplinit obligaţiile prevăzute în fazele anterioare.
Costul estimat în momentul de faţă pentru activităţile cuprinse în programul minimal de explorare este de 4 milioane dolari, pentru faza obligatorie şi de 4 milioane dolari pentru faza opţională.
În etapa de explorare, cu o durată de 5-10 ani, proiectul nu generează, în mod direct, venituri la bugetul de stat, deoarece nu se realizează o producţie de petrol căreia să i se aplice taxe, impozite şi o redevenţă petrolieră.
În mod indirect se aduce o contribuţie la bugetul de stat prin taxele şi impozitele aplicate titularului şi subcontractorilor, pentru operaţiunile petroliere realizate în baza prezentului proiect.
În situaţia descoperirii unor noi zăcăminte de petrol va rezulta un aport suplimentar la bugetul de stat prin impozitul pe profit, redevenţa petrolieră şi impozitul pe producţia internă de gaze naturale şi ţiţei, pe care urmează să le plătească titularul acordurilor la bugetul general consolidat.
În situaţia descoperirii unor noi zăcăminte de petrol, un aport direct la bugetul de stat va fi consemnat la punerea în producţie a acestora peste circa 5-10 ani, se arată în document, precizându-se de altfel că veniturile şi cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani nu se modifică.
În notă se mai spune că actul normativ nu necesită consultarea cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme, deoarece Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale este desemnată ca unică autoritate competentă abilitată în ceea ce priveşte gestionarea resurselor minerale ale ţării şi că nu se impune nici derularea procedurilor de consultare cu organizaţiile neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme.
"Actul supus aprobării este un act administrativ individual, fără caracter normativ, astfel că nu este supus regulilor de informare şi transparenţă decizională. Totodată menţionăm că acordul petrolier, care constituie anexă la prezentul act administrativ, este clasificat ca secret de serviciu", se arată în document.
Impactul operaţiunilor petroliere de explorare ce constituie obiectul de concesiune în perimetrele XIII Pelican şi XV Midia, asupra comunităţilor locale, speciilor protejate, habitatelor naturale, ariilor protejate şi peisajelor precum şi asupra factorilor de mediu, respectiv aer, apă, sol, este indicat ca nesemnificativ, acesta urmând să fie luat în consideraţie şi urmărit conform normelor de protecţie a mediului în vigoare.
Mediafax
