Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astăzi, Guvernul a aprobat strategia de descentralizare în domeniul sănătăţii, a anunţat, la Palatul Victoria, ministrul de resort, Ion Bazac, citat de Agerpres.
El a prezentat principiile descentralizării - identificarea nivelului de servicii adecvate şi accesibile care să reflecte profilul demografic pentru fiecare judeţ, transferul deciziei şi responsabilităţii cât mai aproape de locul acordării îngrijirilor medicale şi responsabilizarea directă a celor care iau decizii, în special a preşedinţilor de consilii judeţene şi primari.Potrivit lui Bazac, sunt patru categorii de acte normative care vor fi elaborate: legea descentralizării în sănătate, legea sănătăţii publice, hotărâri de Guvern privind Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Institutul Naţional de Medicină Legală.
''Legea descentralizării în sănătate este legea prin care practic unităţile medicale se transferă în administrarea autorităţilor locale, judeţene, municipale şi locale. Legea sănătăţii publice este legea prin care se realizează reorganizarea activităţii medicale în special în spitale. (...) Legea descentralizării în sănătate va cuprinde trasferul direcţiei de sănătate publică în subordinea CJ sub numele de direcţie de asistenţă medicală. Acestă structură va coordona toate activităţile de asistenţă medicală din judeţ şi reprezintă autoritatea locală în Consiliul de Administraţie al spitalului'', a precizat Bazac.
El a subliniat că unităţile sanitare, după descentralizare, vor fi finanţate din trei surse: fondul naţional de asigurări de sănătate, bugetul de stat, prin bugetul MSP pentru programe naţionale de sănătate, şi bugetele locale.
Administraţia locală va fi obligată să asigure spitalelor fonduri pentru reparaţii curente, capitale, utilităţi, consolidări, modernizări, achiziţii de obiecte de inventar, echipamente şi aparatură, altele decât cele de înaltă performanţă.
După descentralizare, spitalele judeţene vor trece în administrarea consiliilor judeţene, cele municipale în administrarea consiliilor municipale, cele rurale în subordinea autorităţilor corespunzătoare, a spus ministrul.
''Vor rămâne în subordinea MSP institutele naţionale de cercetare, institutele clinice, spitalele regionale şi anumite spitale care vor fi declarate de interes naţional unde se realizează acte medicale de înaltă performanţă'', a completat Bazac.
Prin legea sănătăţii publice se vor înfiinţa consiliile de administraţie la nivelul spitalelor. Acestea vor fi alcătuite în marea lor majoritate din trei membri, reprezentând MSP, autorităţile locale şi casele de asigurări de sănătate, practic cei trei finanţatori.
Excepţie vor face spitalele clinice, spitalele care deţin secţii clinice, unde CA va cuprinde şi un reprezentant al Universităţilor de Medicină şi Farmacie, a menţionat Bazac.
El a amintit că directorul spitalului va fi numit de autoritatea locală la propunerea CA al spitalului, iar acesta va fi fie medic, fie avocat, inginer sau economist, dar cu studii postuniversitare de trei ani în cadrul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, ale cărui cursuri vor începe la 1 octombrie.
Institutul Naţional de Sănătate Publică va asigura controlul politicii naţionale de sănătate publică. Practic, vor fi reorganizate toate cele şase institute de sănătate publică existente plus două centre de sănătate publică, care vor deveni filiale ale institutului.
Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) va cuprinde, potrivit ministrului, Institutul Naţional de Medicină Legală 'Mina Minovici', cele cinci institute de medicină legală din ţară, iar secţiile de medicină legală care, în acest moment sunt în structura spitalelor judeţene, vor trece în coordonarea INML.
''În acest moment, activitatea este ineficientă şi probele de medicină legală ajung în instanţe la multe săptămâni după ce deciziile tribunalelor sunt luate'', a adăugat ministrul.
Cele patru acte normative vor intra în vigoare la 1 septembrie, iar legea descentralizării în sănătate şi legea sănătăţii publice vor fi elaborate până la 1 iulie, urmând să fie aplicate la începutul lunii septembrie.
Având în vedere că bugetul pentru anul viitor se va elabora în luna octombrie, toate liniile bugetare pe care Ministerul Sănătăţii le deţine, în acest moment, pentru investiţii în unităţile sanitare vor fi transferate în noul proiect de buget autorităţilor locale, astfel încât, începând cu 1 ianuarie, spitalele să intre în administrarea autorităţilor locale, a explicat Bazac.
El a precizat totodată că sistemul naţional de urgenţă va mai rămâne pentru trei ani în subordinea Ministerului Sănătăţii. Prin urmare, sistemele de ambulanţe, unităţile de primiri urgenţe, camerele de primiri urgenţe, precum şi personalul care lucrează în sistemul de urgenţă vor fi finanţate din bugetul statului.
'În momentul în care vom constata că avem un sistem de urgenţă care să facă faţă standardelor europene şi el va fi transferat autorităţilor locale, aşa cum se întâmplă în UE, este însă este extrem de important să ne asigurăm că sistemul va funcţiona eficient', a spus Bazac. (V.A.)
