Jurnaliştii norvegieni despre cazul Bodnariu: „Presiune fără precedent”

După ce a provocat reacţii în lanţ în România, dar şi Irlanda, Austria sau Spania, cazul familiei Bodnariu a devenit unul fără precedent pentru autorităţile norvegiene. Unul dintre ziarele importante din Ţara Fiordurilor a publicat un articol extrem de amplu în care ilustrează şi presiunea enormă pe care reacţiile din România o pun asupra autorităţilor norvegiene. O presiune cu care norvegienii nu sunt obişnuiţi. Şi la care nu se ştie cum vor reacţiona.

Ambasadoarea Norvegiei în România a fost chemată la MAE, în seara de Crăciun. Premierul norvegian n-a avut încotro și a acceptat o convor-bire telefonică personală cu prim-ministrul român Dacian Cioloș, pentru a nu-l leza. La Direcția pentru copil, adolescent și familie vin zilnic mesaje și telefoane în care români indignaţi își spun, mai mult sau mai puţin elegant, părerea despre serviciul norvegian de protecţie a copilului. Un prefect regional a bifat premiera de a-i bate la ușă o delegaţie parlamentară străină venită să discute un caz concret care implică minori luaţi de lângă familie. Sunt câteva dintre „premierele” care fac din cazul Bodnariu unul cu totul fără precedent în Norvegia, scriu jurnaliștii de la publicaţia Bergens Tidende. În cel mai amplu articol publicat în Norvegia despre situaţia celor cinci copii ai lui Marius și Ruth Bodnariu sunt scoase la lumină aspecte noi pentru publicul din România.

Despre întrevederea ambasadoarei norvegiene Tove Bruvik Westberg cu diplomaţii din MAE român, în decembrie 2015, jurnaliștii norvegieni notează urmă-toarele: „Românii numai mulțumiți nu sunt! Ei povestesc că sunt zilnic contac-tați în legătură cu acest caz de către jurnaliști, parlamentari și alte persoane. (…) «Diplo-mații norvegieni sunt expuși pe durata întrevederii la nenu-mărate tentative de a obține informații pe care ambasada nu le are despre detalii legate de caz», reiese din raportul trimis în aceeași zi, acasă la Oslo, cu circa o oră înainte de bătaia clopotelor ce vestesc Crăciunul în Norvegia, de ambasadoarea Tove Bruvik Westberg”.
Din articol reiese și că cei din MAE român au arătat explicit cum ar trebui soluţionat cazul: „Familia tatălui ar trebui să preia respon-sabilitatea pentru copii, rezultă din referatul ambasadoarei”.

Şi demersurile premi-erului român Dacian Cioloș sunt detaliate. „În ianuarie el a solicitat o convorbire personală cu primul-ministru Erna Solberg pe tema acestui caz. A refuza o astfel de convorbire ar fi constituit o încălcare a tuturor regulilor nescrise ale diplomației. Pe 15 ianuarie cei doi au avut o conversație telefonică. Primulministru norve-gian a subliniat că se fac evaluări independente și că dosarul penal este sub anchetă”, potrivit Bergens Tidende.

Între România şi Norvegia există vederi diferite referi-toare la drepturile copiilor și dife-renţe relativ mari privitoare la cum funcţionează autorităţile publice. În cazul acesta s-a pus o presiune puternică, cu sute de apeluri telefo-nice zilnice. Legislaţia norvegiană privitoare la aceasta trebuie să fie pusă în grad mai ridicat pe agenda de lucru a autorităţilor centrale. Anne Karin Hamre, prefectul regiunii Sogn og Fjordane