Lucrari - Autostrada Bechtel trece prin neolitic

Cel putin 14 echipe de arheologi lucreaza de mai bine de o luna la cercetarea portiunii cuprinse intre Cluj si Targu-Mures a autostrazii Transilvania.

Potrivit lui Ion Stanciu, unul dintre coordonatorii stiintifici ai echipelor de arheologi, in aria de lucru a echipei sale, care cuprinde zona dintre satele Vlaha si Valisoara (comuna Savadisla, judetul Cluj) cel mai important sit se afla in hotarul sudic al primei localitati, unde au fost descoperite urmele unei asezari neolitice (aproximativ 6000 de ani in urma), adica urme de locuinte si de gropi de provizii.

In acest perimetru au fost dezgropate obiecte ceramice antropomorfe (in forma de om) si din piatra, dar cea mai inedita descoperire este reprezentarea a doua maini de lut, incrucisate, cu degetele rasfirate, dintre care trei au fost rupte intentionat, se pare. Degetele au fost gasite intr-o groapa in care se mai aflau oase de animal, calcinate.

TRUSA SAMANULUI. Acest lucru i-a determinat pe arheologi sa considere ca se afla exact pe locul in care un saman din epoca de bronz practica ritualuri magice. "Este o descoperire unica si pentru Europa, deoarece pentru aceasta perioada a bronzului tarziu nu se cunosc astfel de descoperiri antropomorfe", a declarat Florin Gogaltan. S-au gasit in acea groapa si resturile unei rasnite, un pumnal de bronz si oase arse de animal. "Samanul era o figura foarte importanta in societatea in care traia. El era ca un fel de preot al satului, avea grija ca recolta sa fie buna, avea grija de sanatatea oamenilor, cand era nevoie se mai ocupa cu cate o razbunare. El facea legatura intre lumea pamanteana si cea cereasca sau subpamanteana. Noi am gasit, daca vreti, trusa magico-religioasa a samanului", a explicat arheologul.

MORMANT. O alta descoperire legata de epoca bronzului a fost facuta recent, anume un mormant situat la marginea asezarii, care dateaza de prin anul 1300 i. H. Florin Gogaltan a explicat importanta acestui mormant prin faptul ca se cunosc foarte putine despre ritul de inmormantare specific populatiei din epoca bronzului. Mormantul descoperit indica faptul ca in apropiere se afla o necropola, care tinea de asezarea ale carei urme au fost descoperite, despre care Gogaltan spune ca ar fi fost locuita, potrivit descoperirilor de pana acum, de vreo 80 de persoane, deoarece s-au gasit 20 de bordeie, iar in fiecare dintre ele traiau cam patru oameni.

GEPIZII. Zona dintre satele Vlaha si Valisoara pare sa fi fost foarte atractiva pentru oamenii din toate timpurile, din moment ce tot in acelasi sit s-a mai descoperit si un cimitir care dateaza din prima jumatate a secolului VI d.H. "Este un cimitir cu morminte de inhumatie care face parte din grupa cimitirelor cu morminte in siruri, care au exact aspectul celor de astazi. Este cel mai probabil ca acest cimitir sa fi apartinut gepizilor", a explicat arheologul Ioan Stanciu. "Exista aici un aspect foarte interesant, specific tuturor cimitirelor cu morminte in siruri (care se gasesc din Britannia pana in Transilvania) - au fost jefuite de contemporanii lor. Si acesta de la Vlaha a fost jefuit. Vreau sa va zic ca putem vedea chiar si gropile de interventie. Profanatorii nu umblau decat in zona pieptului si a toracelui, pentru ca stiau exact de unde sa ia obiectele de aur. Din cauza hotilor de podoabe mortuare oasele au fost deranjate si s-au amestecat." a mai spus Ion Stanciu.

LOCUINTE. Intr-un alt puunct al zonei de cercetare, pe dealul numit Oarza, s-a descoperit o asezare din perioada eneolitica finala (perioada de trecere spre epoca bronzului), apartinand culturii Cotofeni. Mai precis, s-au gasit resturile a doua colibe care aveau peretii din nuiele lipite cu lut. "La Vaisoara putem presupune ca avem de-a face cu colibe care erau folosite sezonier. Probabil ca a stat acolo vreun cioban, care venea cand era timpul pastoritului si iarna pleca. Sau poate se refugiau aici cand veneau la vanatoare", a mai spus Ion Stanciu.

CIMITIRUL NOU. In drumul autostrazii Transilvania nu se gasesc doar asezari stravechi, ci si un cimitir mult mai nou. In gradinile din Valisoara exista un "tintirim" din perioada secolului XIX, peste care ar trebui sa fie turnat asfalt. "Cred ca situatia va fi rezolvata in felul urmator. Cu asistenta de specialitate, adica arheologi, si in prezenta, pe cat posibil, a rudelor celor inmormantati acolo, osemintele vor fi deshumate. Se va face o slujba si vor fi inmormantate in alt loc."

LOBBY. Potrivit lui Ion Stanciu, colaborarea cu cei de la compania Bechtel a fost "excelenta" si cercetarea ar fi fost mult ingreunata fara sprijinul comunitatii locale, al satenilor, al parohiei reformate si al primariei Savadisla. "Vreau sa va spun ca pana astazi nu a fost platita nici o proprietate. A trebuit sa mergem din poarta in poarta sa le explicam oamenilor care e situatia si sa-i convingem sa ne lase sa intram in curtea lor. Daca ei nu ne lasau, noi nu puteam verifica terenul si daca noi nu faceam descarcarea arheologica, Bechtel nu putea sa inainteze cu lucrarile. Daca Bechtel nu avanseaza, nu se face autostrada", a declarat arheologul.

PROPUNERE INEDITA

"Compania Bechtel va construi la Valisoara (judetul Cluj) o baza, o organizare de santier care, ulterior, cand se termina lucrarile, ar trebui mutata. Vrem sa le sugeram ca unele dintre constructii sa fie lasate acolo, pe loc, ca sa putem sa le transformam intr-un mic muzeu al autostrazii", declara arheologul Ion Stanciu, coordonatorul stiintific al echipei care lucreaza pe sectorul cuprins intre kilometrii 36,5 si 45, de pe tronsonul de constructie a autostrazii. Stanciu a explicat ca muzeul ar da posibilitatea oamenilor sa se opreasca din goana lor, pentru cateva minute, ca sa vada fotografii ale locurilor asa cum aratau inainte de autostrada, instantanee care sa surprinda momente legate de viata celor care au lucrat la realizarea acestui proiect, dar si obiecte dezgropate de arheologi.