x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator New York Times: Mania anticorupţie a României

New York Times: Mania anticorupţie a României

05 Mar 2015   •   09:43
New York Times:  Mania anticorupţie a României

Patrick Basham, directorul Institutului pentru Democraţie, a publicat miercuri în New York Times un editorial intitulat  "Mania anticorupţie a României", în care afirmă că lupta anticorupţie a fost pentru Traian Băsescu un instrument politic util pentru a-şi ataca adversarii iar prin victoria lui Iohannis, a devenit exagerată.

"În noiembrie 2014, Klaus Iohannis, liderul Partidului Naţional Liberal, a fost ales preşedinte, cu o platformă electorală populistă pentru combaterea corupţiei, succedându-i lui Traian Băsescu, care susţinuse în ultima perioadă o campanie anticorupţie ce părea relativ lipsită de agresivitate. Pentru domnul Băsescu, acesta era un instrument politic util pentru atacarea adversarilor, dar şi pentru atenuarea criticilor americane şi europene privind guvernarea României. Însă manevra lui a fost tardivă", explică Patrick Basham, conform mediafax.ro

"Prin victoria lui Iohannis, eforturile anticorupţie au devenit exagerate. În contextul în care puterea executivă este deţinută de premier, Victor Ponta, liderul Partidului Social-Democrat, Preşedinţia poate fi o poziţie puternică pentru expunerea unor opinii influente. Dat fiind că au fost privaţi de dreptate zeci de ani, mai întâi de către dictatori, apoi de către democraţi ineficienţi, românii susţin cu entuziasm cauza anticorupţie. După ce acţiunile judiciare lansate în timpul preşedintelui Băsescu au generat în peste 1.000 de condamnări de politicieni şi oameni de afaceri în 2014, campania anticorupţie s-a dovedit a fi o temă politică esenţială. Însă acum domneşte populismul crud. Posturile de televiziune relatează fără oprire despre orice delict. În condiţiile în care instanţele au rate de condamnare de peste 90 la sută, zeci de politicieni din principalele partide politice au căzut în dizgraţie", continuă editorialul, notând că s-a ajuns ca România să nu mai aibă locuri în închisori.

"De fapt, corupţia este endemică în viaţa de zi cu zi din România, iar situaţia politică reflectă realitatea socială. Se presupune că toţi cei din politică şi din mediile de afaceri au activităţi ilegale. (...) Ascensiunea statului de tip procuratură îi ameninţă chiar şi pe cei din sistem", adaugă editorialistul, menţionând anchetarea Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT, pusă de premierul Victor Ponta să conducă investigaţiile guvernamentale împotriva crimei organizate şi care a participat la elaborarea Codului Penal din România.

"Este o practică obişnuită ca suspecţii să fie supuşi presiunilor pentru a dezvălui numele unor complici în schimbul unor pedepse mai uşoare. De asemenea, este o rutină ca rude ale suspecţilor să fie arestate pentru a ca procurorii să aibă instrumente suplimentare de presiune. (...) În pofida dezminţirilor oficiale, toată lumea ştie că instanţele nu sunt atât de independente din punct de vedere politic cum ar trebui", explică editorialistul The New York Times.

"Un alt efect neintenţionat al campaniei anticorupţie este că alimentează sentimentele antiamericane. Dat fiind că Departamentul de Stat a exprimat temeri că o Românie coruptă se poate transforma în viitoarea Ucraină, cu o furie populară îndreptată împotriva oligarhiei corupte care ar conduce la proteste violente, unii români consideră acum numeroasele condamnări pronunţate rapid drept o tentativă neinspirată de impresionare a Statelor Unite", argumentează Basham.

"Ca arbitri ai guvernărilor echilibrate, nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu ar trebui să păstreze tăcerea în privinţa abuzului de puterea procurorilor făcut de Guvernul României. În mod cert, o Românie mai puţin coruptă ar fi un membru mai bun al Uniunii Europene şi un aliat NATO mai solid, dar ar fi o eroare să se accepte ca unitate de măsurare a succesului o justiţie pur şi simplu cantitativă, mai degrabă decât calitativă. Campania anticorupţie din România a ajuns rapid la metastază, transformându-se într-o cruciadă iliberală.

Apetitul nesatisfăcut al publicului pentru dreptate nu face decât să amplifice riscurile asupra viiitorului democratic al ţării. Statele Unite şi guvernele europene ar trebui să îi felicite pe români pentru nou-descoperita determinare de eradicare a corupţiei, dar acum încurajează o schimbare în abordarea Guvernului", insistă editorialistul The New York Times. "Dezvoltarea democratică a României s-ar realiza mai bine printr-un proces public de recunoaştere, documentare şi iertare a erorilor din trecut", consideră Patrick Basham, recomandând "un proces complet" - "transparent, nepărtinitor şi bazat pe judecăţi corecte" - care să recompenseze cu amnistii dezvăluirile ilegalităţilor.

Anul trecut, la 15 noiembrie, cu o zi înaintea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, New York Times publica un articol elogios la adresa şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Despre DNA, New York Times afirma că duce "o campanie neaşteptat de viguroasă" împotriva corupţiei - o chestiune fierbinte în mijlocul alegerilor prezidenţiale. NYT arată că televiziunile sunt într-o permanentă aşteptare la porţile DNA pentru a transmite imagini cu următorul episod din "cel mai terifiant serial" pentru elitele corupte din politică şi busines. După alegerile prezidenţiale, în luna ianuarie, preşedintele Iohannis anunţa pe Facebook că a acordat un interviu New York Times, în care a arătat că "avem nevoie de un guvern suficient de puternic, cu o viziune economică pe termen lung, care să schimbe lucrurile". Interviul nu a fost publicat de New York Times nici până acum.

×