Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România este cunoscută din punct de vedere al patrimoniului religios prin combinaţia dintre sacru şi profan rezultantă a înscrisurilor pline de spirit de pe crucile de la Săpânţa, din judeţul Maramureş. Dar sacralitatea românească nu rezidă doar în povestea Săpânţei, în zona Olteniei, şi cu precădere în judeţul Vâlcea fiind ascunsă în existenţa milenară a creştinismului un alt tip de sacralitate despre care s-a vorbit prea puţin, dar care odată pătrunsă dincolo de profanul cotidian ar putea fi baza unui studiu care ar defini măcar un argument al perenităţii şi rezistenţei româneşti pe aceste locuri.
Oraşe SECRETE din EUROPA, care nu se găsesc în ghiduri turistice, dar care UIMESC prin ORIGINALITATEA lor FOTO
"Întregul judeţ Vâlcea este înţesat de cruci. Cele mai importante sunt cele de piatră, iar una dintre cele mai vechi este cea din Câineni Mici, datată în 1632, păstrată în curtea Bisericii Sfinţii Voievozi din Râmnicu Vâlcea. Aceasta este închinată Sfintei Paraschiva şi a fost ridicată de Stoica, Nica, Stana iar lista continuă. Meşterul a fost Stoica, fiul lui Cîrstea, iar de scris, a scris-o popa Stan. Crucea aceasta mai vorbeşte şi despre o biserică făcută de jupânul Stoilă - desigur alta mai veche decât cea actuală, apreciată pentru frumoasa ei pictură murală exterioară realizată în 1841 de zugravii Pătru şi Ghiţă Lăzărescu cu cheltuiala lui Nicolae Daneş. Aceste informaţii despre vechimea crucii sunt publicate de Constantin Bălan, în Înscripţii medievale", spune Ligia Rizea, sociolog, fost consultant pe probleme de patrimoniu în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Culte.
O viaţă ca în Moromeţii. Casele ţărăneşti de peste 100 de ani, paradisul cătunului Runcuri FOTO
În Vâlcea sunt cruci care comemorează ridicarea unei biserici, sunt cruci de hotar (cum este cazul "Crucii Mişeilor", păstrată la Râmnicu Vâlcea lângă Biserica Buna Vestire), sunt cruci de pomenire, unele dintre ele "prenoite" spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Au existat centre de pietrari renumiţi în nordul judeţului, dar şi la Alunu. Ele sunt o adevărată cronică în piatră a unor spiţe de neam, evenimente, marchează drumuri sacre, dar şi istorice, scrie Agerpres.
Ceea ce are însă un caracter inedit în cazul Vâlcii este prezenţa inedită a unor adevărate păduri de cruci de lemn pictate, aşezate la marginea cimitirelor, la răspântii de drumuri, la treceri peste ape sau la fântâni, pe lângă care drumeţul trece fără însă a căuta cauzalitatea sau sensul montării lor în aceste locuri. Ele atrag negreşit atenţia celor ce călătoresc prin centrul şi sudul judeţului Vâlcea.
Continuarea poveştii pădurilor de cruci din Vâlcea pe RomâniaTV.net.
