Prognoza specialiștilor: Piața imobiliară va exploda în 2022

În luna decembrie, prețurile la apartamentele de vânzare în Cluj-Napoca au atins 1.960 de euro/mp, o creștere de aproape 9% față de aceeași perioadă a anului trecut. În București prețurile s-au situat la nivelul de 1.630 de euro/mp, cu 13,2% mai mult față de decembrie 2020, în timp ce la Brașov, prețul mediu a atins 1.380 euro/mp, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind de aproape 15%. În Timișoara prețurile au avut o evoluție mai lentă. În orașul de pe Bega, prețul mediu este de 1.320 euro/ metru pătrat, cu o variație de sub 5% față de 2020.

”Pe sfârșit de an, vorbim de o ușoară stagnare în dinamica tranzacțională, ca urmare a perioadei apropiate de Sărbători, însă, începând cu luna ianuarie 2022, trendul va fi din nou unul crescător și, potrivit analizelor noastre, prețurile pe metru pătrat vor atinge maxime istorice, a spus Cătălin Priscorniță, CEO al companiei imobiliare Blitz. ”Cauzele creșterii prețurilor sunt inflația și banii din piață ușor de accesat. În plus, criza materiei prime a generat scumpirea materialelor de construcție, ceea ce a dus, în cele din urmă, la creșterea costurilor dezvoltatorilor imobiliari.”

În marile orașe din România se acordă foarte greu autorizațiile de construcție și acest lucru va influența dinamica cererii și a ofertei imobiliare din viitor. ”Sunt mii de dosare depuse la primării, dar neautorizate, pe fondul birocrației autorităților și al procesului îngreunat de actualizare a Planurilor Urbanistice Generale. Consecința este creșterea prețului per metru pătrat la vânzare” a explicat Cătălin Priscorniță.

Nu doar autorizațiile de construcție încetinesc avântul pieței, ci și alți factori economici. Marea provocare a anului 2021 din imobiliare a fost lipsa forței de muncă. Se estimează că, în acest moment, deficitul este de peste 500.000 de muncitori în domeniu.

Odată cu pandemia, cumpărătorii și-au schimbat preferințele și au migrat către suprafețe locative mai mari. Oamenii au început să gândească distanțele în minute și nu în kilometri și, din nevoia de spațiu, s-au orientat către case cu grădină, terasă sau curte, situate la periferia orașelor.

(sursa: Mediafax)