Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In oraşul Skjervoy din nordul Norvegiei trăiesc aproape 3.000 de oameni. Dintre aceştia, 150 sunt romani. Iar acum sunt speriaţi. Terorizaţi că statul norvegian le va lua copiii. Mulţi se gandesc să plece sau să işi trimită copiii acasă, in Romania. Unii au făcut-o deja. Pentru a-i linişti şi pentru a-i ţine pe loc, autorităţile locale şi cei de la Protecţia Copilului i-au invitat la o discuţie deschisă. Iar romanii au avut multe de spus.
„Pot să imi cert copilul? Pot să strig la el? Pot să ii interzic accesul la tabletă sau televizor?” Pentru familiile de romani stabilite in Skjervoy, ecoul cazurilor de copii preluaţi de statul norvegian a produs panică. Se tem că in orice clipă ar putea face un pas greşit care să declanşeze tăvălugul procedural incheiat cu despărţirea definitivă de cei mici. Aşa că săptămana trecută, cand filiala locală a Protecţiei Copilului a convocat o intalnire in care să discute despre cand şi cum se ajunge in astfel de situaţii, romanii au răspuns „prezent”. „E clar că există o panică in toată comunitatea de romani. Nu doar la noi, ci in toată Norvegia.
Mare parte a romanilor se tem acum că oricand poate veni Protecţia Copilului să le ia copiii. Unii se gandesc să plece sau să işi trimită copiii inapoi in Romania. La noi in localitate deja sunt două familii care au făcut lucrul acesta. Iar mulţi dintre cei care au participat la şedinţă stăteau pe ganduri dacă să ii trimită sau să nu ii trimită, oamenii sunt foarte stresaţi şi speriaţi”, spune Alexandru Cuc. De loc din judeţul Cluj, Alexandru Cuc a fost primul roman care s-a stabilit in Skjervoy. Sunt 15 ani de atunci. Timp in care a văzut comunitatea romanească de aici crescand de la an la an. Aici i-au crescut şi copiii, două fete. N-a avut niciodată probleme cu Protecţia Copilului. „Un părinte care are grijă de copil, nu il bate, nu il agresează nu are de ce să se teamă. Iar asta a fost şi discuţia cu cei de la Barnevernet”, spune Alexandru Cuc.
Românii, muncitori preţuiţi
Mulţi dintre romanii din Skjervoy lucrează la una dintre cele mai importante facilităţi de prelucrare a somonului din Norvegia, Leroy Aurora. Sunt printre cei mai apreciaţi angajaţi. Iar cei de aici nu doresc să ii piardă. De aceea au organizat intalnirea de săptămana trecută. „Mulţi părinţi au venit cu intrebări de genul: Pană unde se poate intinde autoritatea mea ca părinte asupra copiilor? Pot să il cert? Pot să strig la el? Pot să ii interzic tableta sau televizorul? Pentru că pană şi asta ii speria pe ai noştri, că nu pot striga la copii pentru că vine Protecţia Copilului şi ii ia. Li s-a explicat clar, cu răbdare. Cei de la Barnevernet au spus că şi ei au copii, şi ei se infurie, şi ei impun reguli şi limite şi că niciodată nu se va interveni din astfel de motive. Totul insă pană la agresiune fizică şi verbală, adică ameninţări repetate, ameninţări cu bătaia, cu alungarea de acasă, inclusiv cu moartea. Nu trebuie ca un copil să trăiască zi de zi cu teama in suflet. Iar cand impunem reguli trebuie mereu să explicăm de ce o facem, de ce e aşa”, povesteşte Alexandru Cuc.
Liniştea românilor din Norvegia
Intalnirea dintre comunitatea romanească şi cei de la Protecţia Copilului este, in sine, un semnal că autorităţile norvegiene nu vor să fie percepute drept „răpitori de copii”. Şi că incep să facă eforturi să işi facă inţeleasă politica, in special de către imigranţi. „Cred că după şedinţa de miercuri s-au lămurit multe lucruri şi teama multora a fost alungată. Sper să se liniştească. Din păcate, de când s-a aflat despre toate aceste cazuri de familii de români din Norvegia, foarte multă lume vorbeşte în necunoştinţă de cauză, sunt date link-uri către articole publicate pe site-uri şi bloguri obscure unde scriu oameni care fie nu ştiu situaţia, fie sunt părtinitori”, crede românul. Pentru el, sistemul norvegian a fost unul care i-a permis să trăiască decent şi liniştit.
"Poate nu mulţi înţeleg liniştea pe care ţi-o dă sistemul norvegian. Aici, indiferent de cine ajunge la putere, că e de stânga sau de dreapta, nu se atinge de lege pentru interesul unora sau al altora. Singura preocupare este ca legea să rămână aceeaşi şi să fie respectată", spune Alexandru Cuc.
