Raport: Majoritatea universităţilor de stat tolerează plagiatul şi nu au instrumente de control

Majoritatea universităţilor de stat din România tolerează plagiatul şi nu au instrumente de control, iar performanţa academică lasă mult de dorit, arată un raport realizat de Coaliţia pentru Universităţi Curate.

Coaliţia pentru Universităţi Curate a monitorizat integritatea a 42 de universităţi de stat din totalul de 56, timp de un an, iar analiza a urmărit în general managementului financiar al acestora, transparenţa şi corectitudinea administrativă şi corectitudinea academică, care viza plagiatul sau avasare pe merit a cadrelor didactice.

Nicio universitate nu a luat cinci stele şi doar trei universităţi au obţinut patru stele: Universităţile de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.

Şase universităţi nu au obţinut nicio stea: Universitatea "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti, Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti şi Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

Potrivit autorilor raportului, aceasta "presupune nereguli majore, scandaluri frecvente de corupţie, existenţa nepotismului sau avansări care nu se bazează pe merit,"facultăţi în care nimeni nu ar tebui să-şi dorească să studieze".

Ca probleme principale, studiul a identificat o slabă corelaţie între merit şi carieră, lipsa de transparenţă şi lipsa unor instanţe de control atât orizontal - comisii de etică sau organizaţii ale studenţilor -, cât şi vertical, ca de exemplu Ministerul Educaţiei.

Analiza a arătat că în multe universităţi plagiatul este tolerat. Astfel, în 71 la sută dintre universităţi regulile privind plagiatul sunt complet ignorate şi nu au un instrument de control.

În opinia autorilor raportului, performanţa academică lasă mult de dorit, având în vedere că în 26 la sută din totalul de universităţi monitorizate un conducător de doctorat are un număr mediu de peste două articole ISI publicate, în 38 la sută - între un articol şi două, iar în restul de 36 la sută, sub unu.

În Bucureşti, cea mai bine cotată a fost Academia de Studii Economice (ASE), care a luat trei stele. Printre punctele tari se numără nivelul ridicat al resurselor financiare proprii care au permis investiţii în infrastructura materială şi academică. Autorii raportului arată însă că există o preocupare limitată pentru atragerea de cadre didactice, deşi există un deficit de personal, ţinând cont de raportul actual dintre numărul de cadre didactice şi de studenţi, precum şi de statutul de instituţie de învăţământ şi de cercetare de prestigiu.

"ASE respectă toate prevederile legale privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice. Dar s-a constatat că la concursuri nu se prezintă mai mult de un candidat. Accesul la poziţii universitare în cadrul ASE reprezintă mai degrabă o promovare, decât un concurs real" se arată în raport. Autorii raportului recomandă şi o mai mare transparenţă în ce priveşte declaraţiile de avere şi de interese.

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Adminstrative (SNSPA) nu a luat nicio stea din cauza lipsei de transparenţă privind administrarea resurselor umane la nivelul instituţiei şi gestionarea deficitară a achiziţiilor şi ignorarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese.

Ca puncte tari au au fost evidenţiate modul profesional de diseminare şi dezbatere a referatelor doctoranzilor de la specializarea Ştiinţe Politice şi eforturile individuale semnificative ale cadrelor didactice SNSPA de penalizare a plagiatului la nivelul studenţilor.

Există multe cadre didactice la SNSPA care promovează în mod ferm măsuri de prevenire şi sancţionare adecvată a plagiatului la nivelul studenţilor. Aceste eforturi sunt sprijinite şi prin organizarea cursurilor în metodologia cercetării în cadrul universităţii. Dar, SNSPA încă nu a dovedit capacitate instituţională de prevenire, verificare şi penalizare a plagiatului la nivelul cadrelor didactice, arată autorii raportului.

Totodată, modul deficitar de gestionare a resurselor umane profesionale este reflectat de următoarele aspecte: lipsa acută de cadre didactice, îndeosebi la nivel de profesor şi conferenţiar, lipsa de transparenţă a concursurilor pe posturi didactice, şi lipsa unei strategii de atragere de noi cadre didactice titulare competitive, îndeosebi cu experienţă de cercetare la nivel internaţional.

Universitatea Politehnica din Bucureşti a luat trei stele, având printre cele mai bune performanţe la nivelul cercetării dintre toate universităţile din ţară raportat la numărul de cadre didactice. În universitate există 38 de centre de cercetare. La capitolul existenţei "familiilor universitare" s-a constatat un număr semnificativ, iar sistemul este mai degrabă unul închis în care de regulă la concurs se prezintă doar o persoană.

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din Capitală nu a luat nicio stea pentru că nu a răspuns la nici una dintre cererile Coaliţiei. Totodată, nu există anunţuri de posturi scoase la concurs publicate pe website. Nu s-a putut stabili gradul de înrudire dintre profesori, întrucât statele pe funcţiuni nu sunt documente publice, conform răspunsului primit de ONG de la rectorul USAMV.

Autorii raportului mai arată că există nereguli foarte grave legate de procesul de achiziţii publice, în principal de folosirea frauduloasă a procedurii de negociere fără anunţ public pentru 50% din contractele atribuite în anul 2008.

Nici Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Carol Davila" din Bucureşti nu a luat nici o stea. Autorii raportului arată că universitatea are performanţe în cercetare la nivel internaţional ale colectivului de Biofizică Medicală, Facultatea de Medicină Generală, ale Centrului de Excelenţă în Neuroştiinţe, Facultatea de Medicină Generală, şi ale colectivului de cercetare de "Medicină Celulară şi Moleculară", Institutul "Victor Babeş" Bucureşti. A fondat revista de specialitate cu acreditare ISI "Journal of Cellular and Molecular Medicine", revista cu un factor de impact internaţional semnificativ.

Există însă o lipsă a unui mecanism instituţional eficace care să asigure prevenirea, detectarea şi sancţionarea fermă şi fără echivoc a abaterilor grave de la deontologia profesională, precum plagiat, întocmirea deficitară a dosarelor de concurs pe post, precum şi concurenţa absentă sau neloială în cadrul concursurilor pe posturile didactice prin ignorarea criteriilor de incompatibilitate în alegerile sau numirile pentru posturile de conducere din cadrul universităţii şi prin incidenţa ridicată a familiilor universitare.

UMF "Carol Davila" a înregistrat o evoluţie pozitivă în privinţa cercetării la nivel ISI în ultimii ani. De remarcat este însă şi faptul că aceste performanţe sunt inegal distribuite în cadrul universităţii. Articolele publicate în sistemul ISI, îndeosebi în jurnale cu factor de impact semnificativ, sunt realizate cu preponderenţă de un număr restrâns de cadre didactice din universitate. Totodată, universitatea nu dispune de un mecanism eficient de recompensare a performanţei profesionale, se arată în raportul prezentat luni.

Autorii raportului menţionează că, în cadrul concursurilor pe posturi, concurenţa neloială nu oferă garanţia selecţiei personalului universităţii pe baze competitive. Aspecte ale concurenţei neloiale includ, printre altele: diluarea criteriilor ISI de apreciere a performanţei în cercetare, ignorarea conflictelor de interese între candidaţi şi membrii comisiilor de concurs, verificarea deficitară a validităţii declaraţiilor candidaţilor în dosarele de concurs şi lipsa de transparenţă a rezultatelor acestor concursuri.

În ceea ce priveşte Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, care a luat trei stele, în raport s-a evidenţiat faptul că există o tendinţă a perpetuării, de mai bine de 10 ani, a unui număr restrâns de membri în funcţiile de conducere. Acest fapt riscă să ducă la o osificare a puterii decizionale şi să împiedice manifestarea internă, normală, a oricărei opoziţii.

Din cauza monopolizării puterii de decizie în UBB "de un grup relativ restrâns de persoane", dar şi absenţei unor mecanisme universitare fiabile de mediere a conflictelor dintre conducere şi cadrele didactice, orice neînţelegere sau dispută internă tinde să se radicalizeze şi să ajungă fie un scandal de presă, fie un proces în justiţie, se arată în raport.

"Una dintre problemele majore ale UBB este gradul de ocupare a posturilor didactice cu titulari, problemă recunoscută de conducerea UBB. Procentul de ocupare a posturilor didactice cu titulari la UBB era, în martie 2008, de 46,22%, din cele 2.858 de posturi fiind ocupate doar 1.321. Dacă la facultatea evaluată, de Istorie şi Filozofie, gradul de ocupare este de aproape 70%, există facultăţi din UBB unde acesta coboară spre 30%, precum Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării cu un grad de ocupare de 31,08 % sau Facultatea de Ştiinţe Economice şi de Gestiune a Afacerilor cu un grad de ocupare de 34,65%", se arată în raport.

Acesta evidenţiază că nu există voinţa necesară de a sancţiona plagiatul în rândul cadrelor didactice, ceea ce face ca instrumentele existente, cum ar fi regulamente, Comisia de etică, să fie nefuncţionale.

În UBB, există, potrivit autorilor raportului, o presiune mult prea mare pusă asupra doctoranzilor şi cadrelor didactice de pe primele trepte universitare (asistent, lector), care asigură, deopotrivă, cea mai mare parte a procesului didactic şi a celui de cercetare. S-a ajuns astfel în situaţia în care profesorii universitari participă foarte puţin nu doar la activitate didactică, ci şi la cea de cercetare ştiinţifică.

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, care a luat patru stele, are cele mai bune performanţe la nivelul cercetării dintre toate universităţile din ţară raportat la numărul de cadre didactice.

Pentru performanţele de cercetare, universitatea a fost recompensată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în anul 2006 si 2007. Cadrele didactice au primit mai multe premii de la Academia Româna.

Autorii raportului subliniază însă că universitatea înţelege într-un mod particular autonomia universitară, iar conducerea universităţii refuză să completeze şi să publice declaraţiile de avere şi interese.
Mediafax