România, repetenta Europei la restituirea proprietăţilor

Mii de romani, unii dintre ei octogenari, asteapta de peste 20 de ani restituirea caselor si terenurilor ce le-au fost confiscate familiilor lor intre 1945 si 1989. Doar o mica parte au primit despagubiri, ca urmare a aplicarii inechitabile a legii, potrivit Curtii Europene a
Drepturilor Omului (CEDO). Romania este repetenta Europei in materie de restituire a bunurilor confiscate de regimurile comuniste, majoritatea celorlalte tari rezolvand aceasta problema spinoasa la inceputul anilor 1990, comenteaza agentia France Presse intr-o ampla analiza dedicata chestiunii proprietatilor confiscate de comunisti in tara noastra.

"Saptamana trecuta, cei care continua sa astepte aceasta restituire au simtit o profunda nedreptate, dupa ce Guvernul a propus plafonarea compensatiilor la 15% din valoarea reala a bunurilor, adica o scadere drastica, de la 100% cat se prevede in prezent. Premierul Mihai-Razvan Ungureanu, care recunoaste si el ca e o nedreptate, a invocat constrangerile bugetare, sustinand ca plata integrala a despagubirilor ar costa statului 16 miliarde de euro, o cifra contestata', noteaza AFP.

Posibila explicatie
"Factorul cel mai important in intarzierea cu care Romania a abordat chestiunea restituirilor este reproducerea elitelor comuniste dupa Revolutia din 1989', a declarat pentru AFP Lavinia Stan, profesor de stiinte politice la Universitatea Saint-Francois-Xavier din Canada si autoarea unui studiu pe aceasta tema. "In alte tari ale Europei de Est, elitele comuniste au fost in mod clar inlocuite cu lideri necomunisti, dar in Romania liderii comunisti de rangul doi au luat locul familiei Ceausescu si apropiatilor sai', a adaugat aceasta. "Cum multi traiau in proprietati nationalizate, nu aveau niciun interes sa lase proprietarii spoliati sa-si recupereze bunurile', a explicat Lavinia Stan.

Parcursul kafkian al unui pagubit France Presse prezinta si "drumul kafkian' al unui roman pagubit. "Cand a inceput demersurile pentru a recupera proprietatea bunicului sau nationalizata abuziv de regimul comunist, Marian Dobre nu-si imagina batalia kafkiana care il astepta si care i-a erodat uneori moralul', scrie France Presse. "Acest proiect este o mare badaranie', a declarat pentru AFP Marian Dobre, inginer de telecomunicatii.

In 2007, justitia a decis ca trebuie sa primeasca o compensatie de 1,09 milion de lei (230.000 de euro) pentru o proprietate, restituirea terenului fiind imposibila.
La Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), niste intermediari le-au propus celor din familia Dobre sa le cumpere dosarul si sa le dea in schimb pe loc 40% din compensatia datorata de stat. Au refuzat. In timp ce simplii cetateni stau cu dosarele blocate ani la rand, acesti intermediari obtin examinarea prioritara a dosarului, apoi si despagubirile, datorita relatiilor pe care le au, arata numeroase rapoarte.

In 2011, vicepresedintele ANRP a fost inculpat pentru trafic de influenta. ANRP a informat familia Dobre la finele lui 2010 ca la nivelul comisiei centrale s-a decis emiterea unei decizii conforme cu despagubirile prevazute de justitie pe care o va primi prin posta. Dupa un an si cinci luni, inca nu au primit nici scrisoarea, nici compensatiile, si a lansat un nou proces. "Sunt un cetatean care isi plateste impozitele, am o decizie irevocabila a justitiei, de ce mai trebuie sa lupt cu institutiile?' - se intreaba Marian, pentru a adauga: "Cand vad in ce masura nu se respecta dreptul in aceasta tara, imi spun ca viitorul fetitei noastre de 12 ani va fi in strainatate'.