x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Românii, pedepsiţi dacă se îmbolnăvesc

Românii, pedepsiţi dacă se îmbolnăvesc

de Monica Cosac    |    07 Feb 2016   •   22:05
Românii, pedepsiţi dacă se îmbolnăvesc
Sursa foto: Tim Pannell/Fuse/Getty Images/Fuse

Cei care nu merg la medic în mod regulat şi refuză să participe la programele de prevenție derulate de oficialii din Sănătate pot fi obligați să suporte, parțial sau total, costurile tratamentelor bolilor, potrivit unui proiect de lege semnat de 126 de aleşi din patru grupuri parlamentare. Medicii spun că statul ia măsuri punitive fără să educe populaţia şi fără să asigure accesul la asistenţă medicală.

Mai mulţi deputaţi, în frunte cu preşedintele PNL, Alina Gorghiu, şi fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, au depus în Parlament proiectul legislativ prin care îşi propun să-i oblige pe români să facă investigaţii medicale preventive. Acesta prevede şi ca un bolnav, inclusiv un pacient cu cancer, care a refuzat în scris programele de prevenţie, să fie nevoit să îşi plătească singur terapia, chiar dacă boala sa a avansat. Politica, strategia şi programul vor fi aprobate de Guvern, la propunerea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate (o entitate care se înfiinţează prin această lege), care se va ocupa de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătăţii.

Eugen Nicolăescu, unul dintre iniţiatori şi fost ministru al Sănătăţii de două ori, precizează că, de fapt, prin acest proiect se urmăreşte ca „şi cetăţenii să înveţe să fie responsabili faţă de sănătatea lor“, românii fiind „avertizaţi că, dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenţie, vor suporta parţial sau total costurile tratamentelor”. De asemenea, Nicolăescu susţine că a „sondat cetăţenii” şi ’90% din populația țării doreşte un program de prevenție, de analize gratuite, astfel încât fiecare cetățean să poată să prevină problemele de sănătate”.

Fondurile necesare acestui program reprezintă 10% din bugetul alocat Sănătăţii. „Cam 10% din fondurile din sănătate ar trebui să satisfacă într-o prima etapă necesarul din programul de prevenție. Este vorba de 660 de milioane de euro”, a mai spus fostul ministru, subliniind că prevenția înseamnă o viață mai bună, dar şi bani mai puțini: „prevenția costă mai puțin decât tratarea unei boli”.

Carul, înaintea boilor
Atât medicii, cât şi reprezentanţii pacienţilor spun că o astfel de iniţiativă nu este rea, dar este cinică în contextul actual (lipsa totală de educaţie sanitară, lipsa personalului medical din spitale, asistenţa medicală care lipseşte cu desăvârşire în mediul rural, lipsa vaccinurilor şi a medicamentelor şi lipsa programelor de prevenţie şi de screening). Şi unii, şi ceilalţi consideră că un astfel de proiect ar trebui să fie o etapă finală a unui întreg set de măsuri care să însănătoşească sistemul de sănătate din România. „Întâi programele de prevenţie bine făcute şi implementate, educaţia pacienţilor şi apoi «pedepsele». Ideea nu e rea, numai să începem cu ce trebuie”, spune medicul Oana Schiller. „Trebuie un cadru de furnizare a serviciilor medicale preventive (...) În această etapă, când sistemul de sănătate nu răspunde cerinţelor, cred că este inoportun să venim cu încă o barieră”, este de părere Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Introducem pentru prima oară obligativitatea statului român să participe cu fonduri exclusive pentru prevenţie. Statul român trebuie să aibă grijă de toţi cetăţenii săi, indiferent dacă sunt sau nu asiguraţi. Eugen Nicolăescu, fost ministru al Sănătăţii

„Analize pentru toţi”, alt proiect al lui Nicolăescu
În 2006, fostul ministru al Sănătăţii a mai avut o iniţiativă asemănătoare, programul „Analize pentru toţi”, prin care a dorit o evaluare a sănătăţii românilor. Un raport realizat în 2009 a arătat, însă, că deşi programul părea necesar şi binevenit, nu a fost decât o risipă a banului public (peste 600 de milioane de lei au mers către laboratoarele de analize medicale), fără un câştig concret pentru sănătatea publică şi pentru pacienţi. Circa 170.000 de români au primit un diagnostic nou şi cam atât.
 

×