Şeful ANI seamănă teroare

Chiar dacă acţiunile ANI împotriva candidaturii lui Mircea Diaconu au fost infirmate definitiv de instanţă, şeful instituţiei, Horia Georgescu nu se lasă. După ce a ameninţat PNL să nu-l pună pe Diaconu pe liste, cetăţenii să nu-l susţină, iar BEC-ul să nu-i valideze candidatura, şeful ANI pune tunurile pe judecători. Demersul ANI este revoltător în condiţiile în care însuşi şeful ANI a împiedicat cetăţenii să-şi exercite drepturile electorale, infracţiune pedepsită de Codul Penal cu închisoare.

Preşedintele ANI, Horia Georgescu, se face vinovat nu numai de hărţuirea şi intimidarea lui Mircea Diaconu, ci şi a cetăţenilor, care, prin semnăturilor lor, au susţinut candidatura fostului senator la alegerile europarlamentare."Cine participă la această acţiune de strângere de semnături, de promovare a candidaturii domnului Mircea Diaconu, încalcă legea şi împiedică înfăptuirea justiţiei aşa cum este definită de Constituţia României şi de normele legale în vigoare", le-a transmis şeful ANI susţinătorilor lui Diaconu. Ceea ce a făcut şeful ANI intră sub incidenţa Codului Penal şi se numeşte împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Pentru o astfel de infracţiune - împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales - articolul 385 din noul Cod Penal prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Cum magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis definitiv că Mircea Diaconu poate să candideze la europarlamentare, şeful ANI trebuie să suporte consecinţele pentru că el însuşi a încălcat legea, după cum afirmă senatorul Sorin Roşca Stănescu într-o declaraţie politică. “Dincolo de faptul că preşedintele ANI a intervenit, în mod violent, într-un proces electoral încercând să-l influenţeze, dincolo de faptul că a încercat să-i împiedice pe cetăţeni să participe la procesul electoral – strângerea de semnături fiind parte a acestuia –, iată că avem de-a face cu ameninţări directe asupra unor cetăţeni acuzaţi, în mod fals, că încalcă legea şi că urmează să răspundă penal. Verdictul definitiv al justiţiei stabileşte însă cu totul altceva. Că cei care au semnat pentru Mircea Diaconu şi cei care l-au ajutat să strângă semnături au respectat întocmai legea. Iar cel care a încălcat legea este domnul Horia Georgescu. Fapta sa este infracţiune pedepsită ca atare atât de vechiul Cod Penal, cât şi de noul Cod Penal. Într-o societate care se luptă pentru a trăi în respect faţă de justiţie, mă aştept că domnul Horia Georgescu, preşedintele ANI, să suporte consecinţele”.

Judecător de la Tribunalul Bucureşti, hărţuit de ANI

Chiar dacă acţiunile ANI împotriva candidaturii lui Mircea Diaconu au fost infirmate definitiv de instanţă, Horia Georgescu nu se lasă. După ce a ameninţat PNL să nu-l pună pe Diaconu pe liste, cetăţenii să nu-l susţină, iar BEC-ul să nu-i valideze candidatura, şeful ANI pune tunurile pe judecători. Ieri, ANI a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM în ceea ce priveşte conduita judecătorului de la Tribunalul Bucureşti (TB) care a decis că Mircea Diaconu poate candida la europarlamentare. "Vor fi făcute verificări prealabile în legătură cu aspecte vizând modul în care s-a luat decizia şi se va stabili dacă sunt indicii ale săvârşirii unei abateri disciplinare de către judecătorul de caz", au precizat , au declarat ieri pentru mediafax.ro oficiali din IJ. Raportul întocmit de Inspecţia Juridiciară va fi înaintat Plenului CSM, care va decide dacă îşi va însuşi sau nu concluziile acestuia. Judecătoarea Camelia Maria Ilie, de la TB, a admis, în 5 aprilie, contestaţia lui Mircea Diaconu privind candidatura acestuia ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care în 9 aprilie a menţinut hotărârea Tribunalului Capitalei. Judecătoarea a arătat, în motivarea deciziei privind candidatura lui Diaconu, că, prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii ANI, legiuitorul a îngăduit unei persoane faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcţii alese, între care şi calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă şi funcţii numite. "În aceste condiţii, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcţia de europarlamentar, funcţie în mod evident integrată funcţiilor eligibile, nu este incidentă interdicţia invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocaţia legală incontestabilă de ocupa funcţia de europarlamentar", a motivat judecătoarea.