x close

Tradiţii, credinţe, obiceiuri de Ajunul Bobotezei, Bobotezei şi Sfântului Ion

0
05 Ian 2016 - 22:01
Tradiţii, credinţe, obiceiuri de Ajunul Bobotezei, Bobotezei şi Sfântului Ion Christian Silva/Intact Images
Astazi este Ajunul Bobotezei, prima mare sarbatoare a noului an. Ziua care precede sarbatoarea propriu-zisa este mai importanta decat sarbatoarea insasi, atat prin numarul practicilor magico-ritualice, cat si prin sacralitatea ei. Este ultima Sarbatoare de iarna, ziua in care se fac simtite cu deosebita forta valentele magice ale perioadei necurate de 12 zile deschise o data cu sarbatoarea Craciunului. La fel ca in toate ajunurile marilor sarbatori, in aceasta noapte se deschid cerurile, iar ingerii pazitori vestesc fetelor necasatorite, care si-au pus sub perna busuioc sfintit, cum le va fi norocul. Se crede ca aceia care tin post negru astazi vor fi sanatosi si lipsiti de necazuri in noul an. Se spune ca acela care tine priveghi in aceasta noapte si va avea norocul sa vada cerurile deschizandu-se va primi de la Dumnezeu orice va cere. In ajun de Boboteaza, mici grupuri de baieti intrau in curtile oamenilor si inconjurau casele, grajdurile, ocoalele de animale, holdele, sunand din clopotei, talangi, fiare vechi. Colindatorii purtau la caciuli busuioc, brad, vasc, cercei de tulpina de salcie. In Transilvania, in ajunul Bobotezei, femeile fac o papusa cu doua lumanari pe care le leaga imprejur cu mladite de copaci. Atunci cand vine preotul cu botezul, femeile aprind lumanarile pe masa si le sting dupa plecarea lui. Care mladita se prinde mai mult de lumanare aceea va avea rod bun. Ziua de astazi vesteste si cum va fi vremea restul anului. Daca ploua, tot anul va fi ploios.

Suntem la început de an, când țăranul spunea că “se așează vremurile” și vroia să afle cum îi va fi anul și viața. Pentru asta deschidea Gromovnicul din bătrâni, făcea și desfăcea calendare, al foilor de ceapă,  al cărbunilor, privea cerul, număra stelele- logostelele, întreba zodiile, se alia cu apa, cu pământul, cu focul ... Sunt  zile de început, timp magic, timp ritual care se încheie, de Bobotează, ziua în care se crede că s-a făcut lumea.

Cum sar scânteile din jăratic/ așa să scânteie și inima lui…

Boboteaza şi Sântionul închid cercul sărbătorilor de iarnă. Timpul se purifică prin apă și foc iar practicile magice sunt mai intense ca niciodată: se colindă, se fac farmece, se descântă, se ghiceşte viitorul, se află ursitul, se fac prorociri asupra vremii şi rodului noului an. Oamenii aprind focul viu, afumă casa și grădina pentru alungarea duhurilor rele, pentru atragerea norocului și a belșugului, practică un ritual agrar străvechi de stimulare a recoltei numit Ciuralexa, Chiraleisa sau  Kira Leisa.  Feciorii aprind "focul de Bobotează" și sar peste flăcările lui domolite pentru a-și purifica trupul și sufletul. Fetele mari îl “vrăjesc” pe cel din vatră, printr-un intens descântec de dragoste: “Foc, focuşoru’ meu/ eu te-oi învăli,/ tu nu te învăli,/ eu oi durmi,/ tu nu durmi,/ eu oi somna,/ tu nu somna,/ eu oi visa,/ tu nu visa./ Să te faci laur, balaur,/ cu solzii de aur/ să te duci la ursitul meu/ şi să mi-l aduci …”.   Focul este întruchiparea soarelui pe pământ, flacăra vieții, a inimii, a puterii de zămislire. Este simbolul sacru al vetrei casei, purtător al luminii spirituale.

Apa sacră

Apa apare din razele lunii și din lacrimile zeiţei Zorilor, spală păcatele moştenite de la strămoşi şi generează renaşterea. Urările și refrenele colindelor provoacă puterea soarelui prin invocarea înfloririi, a florilor dalbe de măr. “Dacă am dat Boboteaza la spate, am pus mâna pe primăvară”, spun țăranii. Apa, prin sfințirea ei în ziua de Bobotează, capătă valențe magice iar acestea se extind asupra oamenilor, a comunităţii, a câmpului roditor, protejând lumea întreagă și alungând bolile, dracii, strigoii, şerpii, lupii... Este momentul din an în care se arată Solomonarii, ținând Cartea Tainelor Lumii într-o mână iar în cealaltă un căpăstru din coajă de tei. Ei sunt stăpânii norilor aducători de furtună, cei care hălăduiesc pe cer călare pe balauri și  abat grindina după bunul lor plac.

Creștinism și păgânism în hotarul satelor noastre. Bătrânii spun că apa sfinţită astăzi are puteri miraculoase și că nu se “strică” niciodată. Fetele care se spală pe față cu apă neîncepută în ziua de Bobotează vor fi frumoase și iubite iar feciorii care se scaldă în râu vor fi neînfricați și sănătoși tot anul.  Ceremonia creștină are loc la o fântână din sat, în curtea bisericii sau în vecinătatea unei ape curgătoare. În ultimul dintre locurile amintite, după ce preotul aruncă crucea în râu, bărbații (Feciorii, acolo unde există Ceata Junilor/Feciorilor) intră în apă după ea. Despre cel care scoate crucea la mal se spune că va avea noroc iar, dacă este fecior, că se va însura în acel an. Se mai crede că atunci când preotul aruncă crucea în râu, ies dracii din apă și fug pe câmp, putând fi văzuți și biruiți doar de lupi.  După sfințire, apa se transformă în agheasmă. Oamenii o iau acasă în vase special pregătite și toarnă câte puțin din ea în toate fântânile care le ies în cale. Își stropesc apoi casa, șura, animalele și livada, într-un străvechi ritual de purificare. Un  ritual asemănător are loc în satele transilvane de Sântion și poartă numele de “Udatul Ionilor”.

Din bătrâni

Practici populare străvechi sunt active încă și nu stingheresc deloc venirea preotului cu Botezul. Sub scaunul pe care se presupune că se va așeza, se pun boabe de porumb “ca să stea cloștile pe ouă" și busuioc "ca să vină pețitorii”. Cea mai bătrână femeie din casă agață un fuior de cânepă la cruce, cu credința că Maica Domnului va face din el un năvod și va prinde sufletele morților aflate în iad pentru a le ridica în rai. Fetele de măritat își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și își pun busuioc sub pernă ca să-și viseze ursitul. În unele locuri, așează într-o farfurie cu apă două lumânări iar dacă acestea se atrag e semn că se vor mărita cu alesul inimii. În  altele, fetele pun busuiocul dincolo de prag și, dacă îl găsesc a doua zi “argintat”, înseamnă că  ursitul va fi  plin de arginți. Se mai credea că pomii încărcaţi cu promoroacă sunt semn de belșug, că șuierul crivățului anunță un an rodnic iar sloiurile la streşini, primăvară timpurie. În satele noastre ritualurile s-au amestecat, creștinismul a biruit în lege și obiceiurile pământului au dăinuit în fapte: “La Bobotează afumam grajdurile cu tămâie, pân-ce să dee Dumnedzău roade în bucate. Apoi, doi coconi ai casî, o bărbatu’ casî dacă nu-s coconi, apoi cu colacu’ în mână și cu lumina aprinsă înconjura casa de trii ori șî strâga: Kir Alexa, Doamne, / Grâu de primăvara / Șî-n pod șî-n cămară”. (Graiul Maramureșului, 1925).

Timp ritual – Spartul Cetei de Feciori

Cerurile sunt deschise, comorile ard, îngerul păzitor îi arată fetei de măritat cum îi va fi soarta, solomonarii apar printre oameni iar viitorul se poate “vedea” în oglindă.  Sunt zile marcate de începerea simbolică a lucrului, stând sub semnul observaţiilor astronomice, al întocmirii calendarului meteorologic, al  încercării norocului. De Bobotează, Cetele de Feciori se sparg, nu înainte de a organiza o ultimă masă la casa gazdei, unde toţi cei prezenţi rup o bucată din colacul ritualic. Se colindă gazda, părinţii spirituali ai feciorilor pe durata cetei, după care urmează un joc ce marchează sfârşitul petrecerii comune şi totodată anularea atribuţiilor pe care ceata le-a avut în perioada dintre ani. Capra, turca, cea care a prins viață de Sfântul Nicolae, odată cu ceata pe care a însoțit-o ceas de ceas, dansează solitar înaintea morții. Jucând rolul zeului-An, masca este omorâtă simbolic spre a renaște, odată cu timpul calendaristic.  Toate acestea, urmate de scenariul înmormântării și al ospațului funerar sunt relicte ale sacrificiului regelui Saturnaliilor, practicat în sud-estul Europei acum mai bine de zece mii de ani. De atunci a ajuns până la noi obiceiul colindatului de ceată bărbătească, înscris în urmă cu două luni pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Anul s-a înnoit, timpul a fost revigorat  iar la toată această renaștere  a lumii, contribuţia cetei colindătorilor a fost decisivă. Se încheie o perioadă  marcată de veselie, în timpul căreia au fost îngăduite excesele de comportament. “Jocul beţivului”, practicat de unele Cete de Feciori din Țara Făgărașului în ziua de Bobotează, este doar un exemplu ce aminteşte de “bețiile rituale”, de acel “desfrâu sacru”, al sărbătorilor dionisiace legate de moarte şi renaştere, ca mod de a reacţiona la crizele din viaţa divinităţii, a lumii şi a omului.
 
Iordanitul femeilor – relict matriarhal

Femeile, la rândul lor, se organizează și ele în cete pentru a petrece la început de An Nou. Obiceiul se numește Tontoroiul/Carnavalul/Iordanitul femeilor, are loc în ziua de Sântion, și reprezintă un relict clar al perioadei matriarhale. În această zi sunt abolite normele stricte ale satului tradițional, femeile sunt considerate mai puternice decât bărbaţii, preluându-le libertatea și comportamentul excesiv. Într-o ceremonie specială sunt primite tinerele neveste în comunitatea femeilor măritate, după care îşi aleg o gazdă unde petrec până în zori, dansând, cântând și bând peste măsură. Este vorba despre o reprezentare a unor vechi ritualuri feminine de iniţiere, care se regăsesc şi în alte momente de peste an. Cum este firesc, sărbătoarea creştină a influenţat-o pe cea păgână, atât prin ceremoniile de celebrare a celor ce poartă numele sfântului, cât şi prin fixarea “Zilei moaşei” pe 7 ianuarie, Ioan Botezătorul fiind considerat și patronul pruncilor.  Legenda spune pune că naşterea lui a fost  vestită de înger, că mai târziu a fost păstor de capre, că propovăduia pocăinţa şi îi boteza în apele Iordanului pe cei care îi ascultau predicile. Când unii oameni s-au grăbit să îl considere Mesia, Sfântul Ioan Botezătorul le-a spus: “sunt solul trimis să pregătesc cale înaintea Lui”. Lumea noastră s-a împărțit în “înainte de Hristos” și “după Hristos”. Înseamnă oare că nu suntem buni creștini dacă vrem să știm și ce a fost “înainte”? Eu cred că doar atunci vom fi întregi și vom ști cu adevărat cine suntem  De pe o monedă romană, Ianus,  marele zeu cu două feţe – una întoarsă spre anul care a trecut iar cealaltă îndreptată spre anul ce tocmai a venit, stă  între cele două lumi și zâmbește misterios…

Citeşte mai multe despre:   boboteaza,   obiceiuri si traditii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 




Afisari: 3103


Mai multe titluri din categorie

Tăriceanu vrea ca viitorul premier să fie integru, cu experienţă în administraţie şi la un nivel politic înalt

Tăriceanu vrea ca viitorul premier să fie integru, cu experienţă în administraţie şi la un nivel politic înalt
Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, spune că îşi doreşte ca viitorul premier să fie integru, cu experienţă în administraţie şi la un nivel politic înalt, un bun...

Preşedintele Iohannis s-a întâlnit cu premierul Danemarcei; discuţiile au vizat teme de pe agenda Consiliului European

Preşedintele Iohannis s-a întâlnit cu premierul Danemarcei; discuţiile au vizat teme de pe agenda Consiliului European
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, în marja reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul Regatului Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, la solicitarea...

Tăriceanu exclude discuţii cu PNL pentru formarea unei noi majorităţi

Tăriceanu exclude discuţii cu PNL pentru formarea unei noi majorităţi
Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, exclude orice discuţie cu liberalii în vederea formării unei noi majorităţi.  "Nu se pune problema unei discuţii dintre ALDE şi PNL, pentru că noi...

Ligia Popescu: ”Moțiunea de cenzură a avut obiect strict, persoana lui Sorin Grindeanu”

Ligia Popescu: ”Moțiunea de cenzură a avut obiect strict, persoana lui Sorin Grindeanu”
După declarațiile ministrului Turismului, Mircea Dobre, cum că ”retragerea demisiilor de către miniștri este posibilă și deplin legală”, reacțiile au început să apară. Ligia Popescu a susți...

Trump îl întreabă pe Obama de ce nu a oprit pirateria informatică rusească, dacă a ştiut de ea

Trump îl întreabă pe Obama de ce nu a oprit pirateria informatică rusească, dacă a ştiut de ea
În timp ce continuă confruntarea dintre preşedintele SUA, Donald Trump, şi adversarii săi pe tema posibilei ingerinţe a Rusiei în scrutinul prezidenţial american prin acţiuni de piraterie...

Tăriceanu: Majoritatea funcţionează în Parlament; preşedintele Iohannis a făcut un enunţ de principiu, corect

Tăriceanu: Majoritatea funcţionează în Parlament; preşedintele Iohannis a făcut un enunţ de principiu, corect
Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, susţine că majoritatea parlamentară PSD-ALDE a funcţionat miercuri la moţiunea de cenzură şi consideră că afirmaţia şefului statului referitoare la majoritatea...

Prognoza METEO pentru 23, 24 şi 25 iunie. Temperaturi ridicate în weekend

Prognoza METEO pentru 23, 24 şi 25 iunie. Temperaturi ridicate în weekend
Vremea va fi în continuare frumoasă în cea mai mare parte a ţării, în special în regiunile vestice, sudice şi sud-estice. La deal şi la munte, precum şi în vestul, nordul şi centrul...

Cod galben de inundaţii în 5 bazine hidrografice din judeţele Maramureş,Satu Mare,Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Sălaj,până sâmbătă la 12:00

Cod galben de inundaţii în 5 bazine hidrografice din judeţele Maramureş,Satu Mare,Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Sălaj,până sâmbătă la 12:00
Hidrologii au emis, joi, o avertizare Cod galben de inundaţii pe râuri din cinci bazine hidrografice aferente judeţelor Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Sălaj, valabilă de vineri la...

Cod portocaliu de furtună în judeţele Vrancea, Galaţi şi Brăila, joi seara

Cod portocaliu de furtună în judeţele Vrancea, Galaţi şi Brăila, joi seara
Meteorologii au emis, joi, o atenţionare nowcasting Cod portocaliu de furtună, valabilă în localităţi din judeţele Vrancea, Galaţi şi Brăila, pe durata următoarei ore.  Conform Administraţiei...

Parlamentul polonez a legalizat utilizarea medicală limitată a canabisului

Parlamentul polonez a legalizat utilizarea medicală limitată a canabisului
Parlamentul polonez, dominat de dreapta conservatoare şi naţionalistă, a adoptat joi o lege care legalizează utilizarea medicală limitată a canabisului, informează AFP.  Potrivit textului de lege votat apr...

O furtună violentă a ucis o persoană în nordul Germaniei

O furtună violentă a ucis o persoană în nordul Germaniei
Cel puţin o persoană a murit în urma unei furtuni violente care a lovit joi nordul Germaniei, unde traficul feroviar a fost întrerupt între mai multe localităţi, potrivit poliţiei, relatează...

Arhiepiscopul Teodosie a fost jefuit. Cine era hoțul

Arhiepiscopul Teodosie a fost jefuit. Cine era hoțul
Jaful a avut loc în noaptea de 21 spre 22 mai, însă hoțul a fost prins abia acum pentru că reprezentații Arhiepiscopiei nu au vrut să colaboreze cu poliția.  Potrivit Parchetului de pe langă Ju...

Botoşani: Fermierii din satul Flondora afectaţi de cazurile de antrax, ajutaţi cu hrană pentru animale

Botoşani: Fermierii din satul Flondora afectaţi de cazurile de antrax, ajutaţi cu hrană pentru animale
Fermierii din localitatea Flondora care au interdicţia de a scoate vacile la păşunat din cauza celor două cazuri de antrax vor beneficia de hrană pentru animale în urma unei colecte organizate de Instituţia...

Iohannis: Discuţia despre demisiile miniştrilor este artificială; n-o să numesc miniştri pentru două zile

Iohannis: Discuţia despre demisiile miniştrilor este artificială; n-o să numesc miniştri pentru două zile
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Bruxelles, că discuţia despre demisiile miniştrilor guvernului Grindeanu este "artificială", precizând că nu o să numească "miniştri pentru do...

Cutremur cu magnitudinea de 6,7 în Guatemala, al doilea seism major în opt zile

Cutremur cu magnitudinea de 6,7 în Guatemala, al doilea seism major în opt zile
Un seism cu magnitudinea de 6,7 grade s-a produs joi în largul Guatemalei, la numai opt zile după un alt cutremur cu magnitudinea de 6,9 grade care s-a soldat cu moartea a cinci persoane, au anunţat...
Serviciul de email marketing furnizat de