x close

Tradiţii, credinţe, obiceiuri de Ajunul Bobotezei, Bobotezei şi Sfântului Ion

0
05 Ian 2016 - 22:01
Tradiţii, credinţe, obiceiuri de Ajunul Bobotezei, Bobotezei şi Sfântului Ion Christian Silva/Intact Images
Astazi este Ajunul Bobotezei, prima mare sarbatoare a noului an. Ziua care precede sarbatoarea propriu-zisa este mai importanta decat sarbatoarea insasi, atat prin numarul practicilor magico-ritualice, cat si prin sacralitatea ei. Este ultima Sarbatoare de iarna, ziua in care se fac simtite cu deosebita forta valentele magice ale perioadei necurate de 12 zile deschise o data cu sarbatoarea Craciunului. La fel ca in toate ajunurile marilor sarbatori, in aceasta noapte se deschid cerurile, iar ingerii pazitori vestesc fetelor necasatorite, care si-au pus sub perna busuioc sfintit, cum le va fi norocul. Se crede ca aceia care tin post negru astazi vor fi sanatosi si lipsiti de necazuri in noul an. Se spune ca acela care tine priveghi in aceasta noapte si va avea norocul sa vada cerurile deschizandu-se va primi de la Dumnezeu orice va cere. In ajun de Boboteaza, mici grupuri de baieti intrau in curtile oamenilor si inconjurau casele, grajdurile, ocoalele de animale, holdele, sunand din clopotei, talangi, fiare vechi. Colindatorii purtau la caciuli busuioc, brad, vasc, cercei de tulpina de salcie. In Transilvania, in ajunul Bobotezei, femeile fac o papusa cu doua lumanari pe care le leaga imprejur cu mladite de copaci. Atunci cand vine preotul cu botezul, femeile aprind lumanarile pe masa si le sting dupa plecarea lui. Care mladita se prinde mai mult de lumanare aceea va avea rod bun. Ziua de astazi vesteste si cum va fi vremea restul anului. Daca ploua, tot anul va fi ploios.

Suntem la început de an, când țăranul spunea că “se așează vremurile” și vroia să afle cum îi va fi anul și viața. Pentru asta deschidea Gromovnicul din bătrâni, făcea și desfăcea calendare, al foilor de ceapă,  al cărbunilor, privea cerul, număra stelele- logostelele, întreba zodiile, se alia cu apa, cu pământul, cu focul ... Sunt  zile de început, timp magic, timp ritual care se încheie, de Bobotează, ziua în care se crede că s-a făcut lumea.

Cum sar scânteile din jăratic/ așa să scânteie și inima lui…

Boboteaza şi Sântionul închid cercul sărbătorilor de iarnă. Timpul se purifică prin apă și foc iar practicile magice sunt mai intense ca niciodată: se colindă, se fac farmece, se descântă, se ghiceşte viitorul, se află ursitul, se fac prorociri asupra vremii şi rodului noului an. Oamenii aprind focul viu, afumă casa și grădina pentru alungarea duhurilor rele, pentru atragerea norocului și a belșugului, practică un ritual agrar străvechi de stimulare a recoltei numit Ciuralexa, Chiraleisa sau  Kira Leisa.  Feciorii aprind "focul de Bobotează" și sar peste flăcările lui domolite pentru a-și purifica trupul și sufletul. Fetele mari îl “vrăjesc” pe cel din vatră, printr-un intens descântec de dragoste: “Foc, focuşoru’ meu/ eu te-oi învăli,/ tu nu te învăli,/ eu oi durmi,/ tu nu durmi,/ eu oi somna,/ tu nu somna,/ eu oi visa,/ tu nu visa./ Să te faci laur, balaur,/ cu solzii de aur/ să te duci la ursitul meu/ şi să mi-l aduci …”.   Focul este întruchiparea soarelui pe pământ, flacăra vieții, a inimii, a puterii de zămislire. Este simbolul sacru al vetrei casei, purtător al luminii spirituale.

Apa sacră

Apa apare din razele lunii și din lacrimile zeiţei Zorilor, spală păcatele moştenite de la strămoşi şi generează renaşterea. Urările și refrenele colindelor provoacă puterea soarelui prin invocarea înfloririi, a florilor dalbe de măr. “Dacă am dat Boboteaza la spate, am pus mâna pe primăvară”, spun țăranii. Apa, prin sfințirea ei în ziua de Bobotează, capătă valențe magice iar acestea se extind asupra oamenilor, a comunităţii, a câmpului roditor, protejând lumea întreagă și alungând bolile, dracii, strigoii, şerpii, lupii... Este momentul din an în care se arată Solomonarii, ținând Cartea Tainelor Lumii într-o mână iar în cealaltă un căpăstru din coajă de tei. Ei sunt stăpânii norilor aducători de furtună, cei care hălăduiesc pe cer călare pe balauri și  abat grindina după bunul lor plac.

Creștinism și păgânism în hotarul satelor noastre. Bătrânii spun că apa sfinţită astăzi are puteri miraculoase și că nu se “strică” niciodată. Fetele care se spală pe față cu apă neîncepută în ziua de Bobotează vor fi frumoase și iubite iar feciorii care se scaldă în râu vor fi neînfricați și sănătoși tot anul.  Ceremonia creștină are loc la o fântână din sat, în curtea bisericii sau în vecinătatea unei ape curgătoare. În ultimul dintre locurile amintite, după ce preotul aruncă crucea în râu, bărbații (Feciorii, acolo unde există Ceata Junilor/Feciorilor) intră în apă după ea. Despre cel care scoate crucea la mal se spune că va avea noroc iar, dacă este fecior, că se va însura în acel an. Se mai crede că atunci când preotul aruncă crucea în râu, ies dracii din apă și fug pe câmp, putând fi văzuți și biruiți doar de lupi.  După sfințire, apa se transformă în agheasmă. Oamenii o iau acasă în vase special pregătite și toarnă câte puțin din ea în toate fântânile care le ies în cale. Își stropesc apoi casa, șura, animalele și livada, într-un străvechi ritual de purificare. Un  ritual asemănător are loc în satele transilvane de Sântion și poartă numele de “Udatul Ionilor”.

Din bătrâni

Practici populare străvechi sunt active încă și nu stingheresc deloc venirea preotului cu Botezul. Sub scaunul pe care se presupune că se va așeza, se pun boabe de porumb “ca să stea cloștile pe ouă" și busuioc "ca să vină pețitorii”. Cea mai bătrână femeie din casă agață un fuior de cânepă la cruce, cu credința că Maica Domnului va face din el un năvod și va prinde sufletele morților aflate în iad pentru a le ridica în rai. Fetele de măritat își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și își pun busuioc sub pernă ca să-și viseze ursitul. În unele locuri, așează într-o farfurie cu apă două lumânări iar dacă acestea se atrag e semn că se vor mărita cu alesul inimii. În  altele, fetele pun busuiocul dincolo de prag și, dacă îl găsesc a doua zi “argintat”, înseamnă că  ursitul va fi  plin de arginți. Se mai credea că pomii încărcaţi cu promoroacă sunt semn de belșug, că șuierul crivățului anunță un an rodnic iar sloiurile la streşini, primăvară timpurie. În satele noastre ritualurile s-au amestecat, creștinismul a biruit în lege și obiceiurile pământului au dăinuit în fapte: “La Bobotează afumam grajdurile cu tămâie, pân-ce să dee Dumnedzău roade în bucate. Apoi, doi coconi ai casî, o bărbatu’ casî dacă nu-s coconi, apoi cu colacu’ în mână și cu lumina aprinsă înconjura casa de trii ori șî strâga: Kir Alexa, Doamne, / Grâu de primăvara / Șî-n pod șî-n cămară”. (Graiul Maramureșului, 1925).

Timp ritual – Spartul Cetei de Feciori

Cerurile sunt deschise, comorile ard, îngerul păzitor îi arată fetei de măritat cum îi va fi soarta, solomonarii apar printre oameni iar viitorul se poate “vedea” în oglindă.  Sunt zile marcate de începerea simbolică a lucrului, stând sub semnul observaţiilor astronomice, al întocmirii calendarului meteorologic, al  încercării norocului. De Bobotează, Cetele de Feciori se sparg, nu înainte de a organiza o ultimă masă la casa gazdei, unde toţi cei prezenţi rup o bucată din colacul ritualic. Se colindă gazda, părinţii spirituali ai feciorilor pe durata cetei, după care urmează un joc ce marchează sfârşitul petrecerii comune şi totodată anularea atribuţiilor pe care ceata le-a avut în perioada dintre ani. Capra, turca, cea care a prins viață de Sfântul Nicolae, odată cu ceata pe care a însoțit-o ceas de ceas, dansează solitar înaintea morții. Jucând rolul zeului-An, masca este omorâtă simbolic spre a renaște, odată cu timpul calendaristic.  Toate acestea, urmate de scenariul înmormântării și al ospațului funerar sunt relicte ale sacrificiului regelui Saturnaliilor, practicat în sud-estul Europei acum mai bine de zece mii de ani. De atunci a ajuns până la noi obiceiul colindatului de ceată bărbătească, înscris în urmă cu două luni pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Anul s-a înnoit, timpul a fost revigorat  iar la toată această renaștere  a lumii, contribuţia cetei colindătorilor a fost decisivă. Se încheie o perioadă  marcată de veselie, în timpul căreia au fost îngăduite excesele de comportament. “Jocul beţivului”, practicat de unele Cete de Feciori din Țara Făgărașului în ziua de Bobotează, este doar un exemplu ce aminteşte de “bețiile rituale”, de acel “desfrâu sacru”, al sărbătorilor dionisiace legate de moarte şi renaştere, ca mod de a reacţiona la crizele din viaţa divinităţii, a lumii şi a omului.
 
Iordanitul femeilor – relict matriarhal

Femeile, la rândul lor, se organizează și ele în cete pentru a petrece la început de An Nou. Obiceiul se numește Tontoroiul/Carnavalul/Iordanitul femeilor, are loc în ziua de Sântion, și reprezintă un relict clar al perioadei matriarhale. În această zi sunt abolite normele stricte ale satului tradițional, femeile sunt considerate mai puternice decât bărbaţii, preluându-le libertatea și comportamentul excesiv. Într-o ceremonie specială sunt primite tinerele neveste în comunitatea femeilor măritate, după care îşi aleg o gazdă unde petrec până în zori, dansând, cântând și bând peste măsură. Este vorba despre o reprezentare a unor vechi ritualuri feminine de iniţiere, care se regăsesc şi în alte momente de peste an. Cum este firesc, sărbătoarea creştină a influenţat-o pe cea păgână, atât prin ceremoniile de celebrare a celor ce poartă numele sfântului, cât şi prin fixarea “Zilei moaşei” pe 7 ianuarie, Ioan Botezătorul fiind considerat și patronul pruncilor.  Legenda spune pune că naşterea lui a fost  vestită de înger, că mai târziu a fost păstor de capre, că propovăduia pocăinţa şi îi boteza în apele Iordanului pe cei care îi ascultau predicile. Când unii oameni s-au grăbit să îl considere Mesia, Sfântul Ioan Botezătorul le-a spus: “sunt solul trimis să pregătesc cale înaintea Lui”. Lumea noastră s-a împărțit în “înainte de Hristos” și “după Hristos”. Înseamnă oare că nu suntem buni creștini dacă vrem să știm și ce a fost “înainte”? Eu cred că doar atunci vom fi întregi și vom ști cu adevărat cine suntem  De pe o monedă romană, Ianus,  marele zeu cu două feţe – una întoarsă spre anul care a trecut iar cealaltă îndreptată spre anul ce tocmai a venit, stă  între cele două lumi și zâmbește misterios…

Citeşte mai multe despre:   boboteaza,   obiceiuri si traditii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 




Afisari: 3250


Mai multe titluri din categorie

Traian Băsescu: Anularea vizitei în Ucraina, „o mare eroare politică”

Traian Băsescu: Anularea vizitei în Ucraina, „o mare eroare politică”
Fostul preşedinte Traian Băsescu, liderul PMP, afirmă că anunţul şefului statului, Klaus Iohannis, privind anularea vizitei în Ucraina reprezintă o "mare eroare politică", având în...

Două femei au făcut atac de cord și au decedat în timpul seismului de 6,1 din Mexic

Două femei au făcut atac de cord și au decedat în timpul seismului de 6,1 din Mexic
Două femei vârstnice, speriate de cutremurul cu magnitudinea de 6,1 care a avut loc sâmbătă în Mexic, au făcut atac de cord şi au decedat, potrivit autorităţilor, informează...

Premierul Spaniei a spus separatiștilor catalani să se îmapce cu ideea că referendumul „nu va avea loc”

Premierul Spaniei a spus separatiștilor catalani să se îmapce cu ideea că referendumul „nu va avea loc”
Premierul spaniol Mariano Rajoy a lansat sâmbătă un apel către separatişti catalani să se împace cu ideea că referendumul privind autodeterminarea "nu va avea loc", ca urmare a mai multor...

Amplificarea cooperării dintre armatele României și Canadei

Amplificarea cooperării dintre armatele României și Canadei
Amplificarea cooperării dintre armatele României şi Canadei, prin continuarea desfăşurării exerciţiilor de instruire în format bilateral şi multinaţional, precum şi creşterea interoperabilităţii...

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare a ajuns la 916 milioane de euro

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare a ajuns la 916 milioane de euro
Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a ajuns la 916 milioane de euro până la finele lunii mai, în creştere cu 60,8% faţă de valoarea înregistrată în perioada...

Deschiderea birourilor de vot pentru alegerile legislative din Germania

Deschiderea birourilor de vot pentru alegerile legislative din Germania
Birourile de votare s-au deschis duminică dimineaţă în cadrul alegerilor legislative din Germania, la capătul cărora Angela Merkel ar putea obţine cel de-al patrulea mandat de cancelar, acest scrutin fiind...

Opera „Oedipe” de George Enescu, în varianta de concert, răsplătită cu ovații la Royal Festival Hall

Opera „Oedipe” de George Enescu, în varianta de concert, răsplătită cu ovații la Royal Festival Hall
Trimisul special al AGERPRES, Daniel Popescu, transmite: Opera "Oedipe" de George Enescu, în variantă de concert, a răsunat, sâmbătă seară, la Royal Festival Hall, London Philharmonic...

Franța. 200 de persoane evacuate la Lille după descoperirea unei mașini cu cinci butelii cu gaz

Franța. 200 de persoane evacuate la Lille după descoperirea unei mașini cu cinci butelii cu gaz
Aproape 200 de locuitori ai unei zone rezidenţiale de lux de la periferia oraşului Lille (nordul Franţei) au fost evacuaţi sâmbătă seară după descoperirea a cinci butelii cu gaz într-o maşină, a...

CUTREMUR în Marea Neagră, duminică dimineaţa

CUTREMUR în Marea Neagră, duminică dimineaţa
Un cutremur cu magnitudinea 3,1 s-a produs duminică dimineaţă, la ora 6:15, în Marea Neagră, la o adâncime de 28,7 kilometri. Potrivit Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica...

Doliu în cultura românească! A murit fondatorul celui mai valoros teatru studentesc din Romania

Doliu în cultura românească! A murit fondatorul celui mai valoros teatru studentesc din Romania
Tragedie fara margini in mediul cultural si studentesc iesean! Unul dintre cei mai valorosi, interesanti si originali oameni dedicati dramaturgiei, respectiv Aurel Luca, a murit in cursul noptii trecute. Acesta...

Donald Trump aduce în discuție acordul nuclear după testul balistic al Iranului

Donald Trump aduce în discuție acordul nuclear după testul balistic al Iranului
Noul test balistic al Iranului pune sub semnul întrebării acordul internaţional cu Teheranul asupra programului său nuclear, a declarat sâmbătă preşedintele american, Donald Trump, care în...

România, medaliată cu aur în întrecerea pe echipe, la Campionatele Europene de gimnastică aerobică

România, medaliată cu aur în întrecerea pe echipe, la Campionatele Europene de gimnastică aerobică
România a cucerit medalia de aur în întrecerea pe echipe, sâmbătă, la Campionatele Europene de gimnastică aerobică de la Ancona (Italia), în urma rezultatelor din...

Tragedie în Prahova: O mamă și cei doi copii ai săi, spulberați pe o trecere de pietoni din Ploiești de un șofer băut

Tragedie în Prahova: O mamă și cei doi copii ai săi, spulberați pe o trecere de pietoni din Ploiești de un șofer băut
O mamă și cei doi copii ai săi au fost loviți, sâmbătă seară, de o mașină în timp ce se aflau pe o trecere de pietoni în municipiul Ploiești, șoferul, care a fost testat cu aparatul...

Cum vine din America, președintele Iohannis își face bagajele pentru Tallin

Cum vine din America, președintele Iohannis își face bagajele pentru Tallin
După săptămâna americană, cuplul prezidențial Iohannis revine pentru câteva zile în România. Agenda politică a liderilor europeni are înscrisă pentru 28-29 septembrie o reuniune la Ta...

Acțiune caritabilă pentru copiii hipoacuzici pe râul Dâmbovița

Acțiune caritabilă pentru copiii hipoacuzici pe râul Dâmbovița
 Peste 2.500 de răţuşte au fost lansate sâmbătă pe râul Dâmboviţa, pe o distanţă de 400 m, între Podul Haşdeu şi Podul Izvor, în cadrul unei acţiuni cu scop caritabil...
Serviciul de email marketing furnizat de