x close

Tradiţii, credinţe, obiceiuri de Ajunul Bobotezei, Bobotezei şi Sfântului Ion

0
05 Ian 2016 - 22:01
Tradiţii, credinţe, obiceiuri de Ajunul Bobotezei, Bobotezei şi Sfântului Ion Christian Silva/Intact Images
Astazi este Ajunul Bobotezei, prima mare sarbatoare a noului an. Ziua care precede sarbatoarea propriu-zisa este mai importanta decat sarbatoarea insasi, atat prin numarul practicilor magico-ritualice, cat si prin sacralitatea ei. Este ultima Sarbatoare de iarna, ziua in care se fac simtite cu deosebita forta valentele magice ale perioadei necurate de 12 zile deschise o data cu sarbatoarea Craciunului. La fel ca in toate ajunurile marilor sarbatori, in aceasta noapte se deschid cerurile, iar ingerii pazitori vestesc fetelor necasatorite, care si-au pus sub perna busuioc sfintit, cum le va fi norocul. Se crede ca aceia care tin post negru astazi vor fi sanatosi si lipsiti de necazuri in noul an. Se spune ca acela care tine priveghi in aceasta noapte si va avea norocul sa vada cerurile deschizandu-se va primi de la Dumnezeu orice va cere. In ajun de Boboteaza, mici grupuri de baieti intrau in curtile oamenilor si inconjurau casele, grajdurile, ocoalele de animale, holdele, sunand din clopotei, talangi, fiare vechi. Colindatorii purtau la caciuli busuioc, brad, vasc, cercei de tulpina de salcie. In Transilvania, in ajunul Bobotezei, femeile fac o papusa cu doua lumanari pe care le leaga imprejur cu mladite de copaci. Atunci cand vine preotul cu botezul, femeile aprind lumanarile pe masa si le sting dupa plecarea lui. Care mladita se prinde mai mult de lumanare aceea va avea rod bun. Ziua de astazi vesteste si cum va fi vremea restul anului. Daca ploua, tot anul va fi ploios.

Suntem la început de an, când țăranul spunea că “se așează vremurile” și vroia să afle cum îi va fi anul și viața. Pentru asta deschidea Gromovnicul din bătrâni, făcea și desfăcea calendare, al foilor de ceapă,  al cărbunilor, privea cerul, număra stelele- logostelele, întreba zodiile, se alia cu apa, cu pământul, cu focul ... Sunt  zile de început, timp magic, timp ritual care se încheie, de Bobotează, ziua în care se crede că s-a făcut lumea.

Cum sar scânteile din jăratic/ așa să scânteie și inima lui…

Boboteaza şi Sântionul închid cercul sărbătorilor de iarnă. Timpul se purifică prin apă și foc iar practicile magice sunt mai intense ca niciodată: se colindă, se fac farmece, se descântă, se ghiceşte viitorul, se află ursitul, se fac prorociri asupra vremii şi rodului noului an. Oamenii aprind focul viu, afumă casa și grădina pentru alungarea duhurilor rele, pentru atragerea norocului și a belșugului, practică un ritual agrar străvechi de stimulare a recoltei numit Ciuralexa, Chiraleisa sau  Kira Leisa.  Feciorii aprind "focul de Bobotează" și sar peste flăcările lui domolite pentru a-și purifica trupul și sufletul. Fetele mari îl “vrăjesc” pe cel din vatră, printr-un intens descântec de dragoste: “Foc, focuşoru’ meu/ eu te-oi învăli,/ tu nu te învăli,/ eu oi durmi,/ tu nu durmi,/ eu oi somna,/ tu nu somna,/ eu oi visa,/ tu nu visa./ Să te faci laur, balaur,/ cu solzii de aur/ să te duci la ursitul meu/ şi să mi-l aduci …”.   Focul este întruchiparea soarelui pe pământ, flacăra vieții, a inimii, a puterii de zămislire. Este simbolul sacru al vetrei casei, purtător al luminii spirituale.

Apa sacră

Apa apare din razele lunii și din lacrimile zeiţei Zorilor, spală păcatele moştenite de la strămoşi şi generează renaşterea. Urările și refrenele colindelor provoacă puterea soarelui prin invocarea înfloririi, a florilor dalbe de măr. “Dacă am dat Boboteaza la spate, am pus mâna pe primăvară”, spun țăranii. Apa, prin sfințirea ei în ziua de Bobotează, capătă valențe magice iar acestea se extind asupra oamenilor, a comunităţii, a câmpului roditor, protejând lumea întreagă și alungând bolile, dracii, strigoii, şerpii, lupii... Este momentul din an în care se arată Solomonarii, ținând Cartea Tainelor Lumii într-o mână iar în cealaltă un căpăstru din coajă de tei. Ei sunt stăpânii norilor aducători de furtună, cei care hălăduiesc pe cer călare pe balauri și  abat grindina după bunul lor plac.

Creștinism și păgânism în hotarul satelor noastre. Bătrânii spun că apa sfinţită astăzi are puteri miraculoase și că nu se “strică” niciodată. Fetele care se spală pe față cu apă neîncepută în ziua de Bobotează vor fi frumoase și iubite iar feciorii care se scaldă în râu vor fi neînfricați și sănătoși tot anul.  Ceremonia creștină are loc la o fântână din sat, în curtea bisericii sau în vecinătatea unei ape curgătoare. În ultimul dintre locurile amintite, după ce preotul aruncă crucea în râu, bărbații (Feciorii, acolo unde există Ceata Junilor/Feciorilor) intră în apă după ea. Despre cel care scoate crucea la mal se spune că va avea noroc iar, dacă este fecior, că se va însura în acel an. Se mai crede că atunci când preotul aruncă crucea în râu, ies dracii din apă și fug pe câmp, putând fi văzuți și biruiți doar de lupi.  După sfințire, apa se transformă în agheasmă. Oamenii o iau acasă în vase special pregătite și toarnă câte puțin din ea în toate fântânile care le ies în cale. Își stropesc apoi casa, șura, animalele și livada, într-un străvechi ritual de purificare. Un  ritual asemănător are loc în satele transilvane de Sântion și poartă numele de “Udatul Ionilor”.

Din bătrâni

Practici populare străvechi sunt active încă și nu stingheresc deloc venirea preotului cu Botezul. Sub scaunul pe care se presupune că se va așeza, se pun boabe de porumb “ca să stea cloștile pe ouă" și busuioc "ca să vină pețitorii”. Cea mai bătrână femeie din casă agață un fuior de cânepă la cruce, cu credința că Maica Domnului va face din el un năvod și va prinde sufletele morților aflate în iad pentru a le ridica în rai. Fetele de măritat își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și își pun busuioc sub pernă ca să-și viseze ursitul. În unele locuri, așează într-o farfurie cu apă două lumânări iar dacă acestea se atrag e semn că se vor mărita cu alesul inimii. În  altele, fetele pun busuiocul dincolo de prag și, dacă îl găsesc a doua zi “argintat”, înseamnă că  ursitul va fi  plin de arginți. Se mai credea că pomii încărcaţi cu promoroacă sunt semn de belșug, că șuierul crivățului anunță un an rodnic iar sloiurile la streşini, primăvară timpurie. În satele noastre ritualurile s-au amestecat, creștinismul a biruit în lege și obiceiurile pământului au dăinuit în fapte: “La Bobotează afumam grajdurile cu tămâie, pân-ce să dee Dumnedzău roade în bucate. Apoi, doi coconi ai casî, o bărbatu’ casî dacă nu-s coconi, apoi cu colacu’ în mână și cu lumina aprinsă înconjura casa de trii ori șî strâga: Kir Alexa, Doamne, / Grâu de primăvara / Șî-n pod șî-n cămară”. (Graiul Maramureșului, 1925).

Timp ritual – Spartul Cetei de Feciori

Cerurile sunt deschise, comorile ard, îngerul păzitor îi arată fetei de măritat cum îi va fi soarta, solomonarii apar printre oameni iar viitorul se poate “vedea” în oglindă.  Sunt zile marcate de începerea simbolică a lucrului, stând sub semnul observaţiilor astronomice, al întocmirii calendarului meteorologic, al  încercării norocului. De Bobotează, Cetele de Feciori se sparg, nu înainte de a organiza o ultimă masă la casa gazdei, unde toţi cei prezenţi rup o bucată din colacul ritualic. Se colindă gazda, părinţii spirituali ai feciorilor pe durata cetei, după care urmează un joc ce marchează sfârşitul petrecerii comune şi totodată anularea atribuţiilor pe care ceata le-a avut în perioada dintre ani. Capra, turca, cea care a prins viață de Sfântul Nicolae, odată cu ceata pe care a însoțit-o ceas de ceas, dansează solitar înaintea morții. Jucând rolul zeului-An, masca este omorâtă simbolic spre a renaște, odată cu timpul calendaristic.  Toate acestea, urmate de scenariul înmormântării și al ospațului funerar sunt relicte ale sacrificiului regelui Saturnaliilor, practicat în sud-estul Europei acum mai bine de zece mii de ani. De atunci a ajuns până la noi obiceiul colindatului de ceată bărbătească, înscris în urmă cu două luni pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Anul s-a înnoit, timpul a fost revigorat  iar la toată această renaștere  a lumii, contribuţia cetei colindătorilor a fost decisivă. Se încheie o perioadă  marcată de veselie, în timpul căreia au fost îngăduite excesele de comportament. “Jocul beţivului”, practicat de unele Cete de Feciori din Țara Făgărașului în ziua de Bobotează, este doar un exemplu ce aminteşte de “bețiile rituale”, de acel “desfrâu sacru”, al sărbătorilor dionisiace legate de moarte şi renaştere, ca mod de a reacţiona la crizele din viaţa divinităţii, a lumii şi a omului.
 
Iordanitul femeilor – relict matriarhal

Femeile, la rândul lor, se organizează și ele în cete pentru a petrece la început de An Nou. Obiceiul se numește Tontoroiul/Carnavalul/Iordanitul femeilor, are loc în ziua de Sântion, și reprezintă un relict clar al perioadei matriarhale. În această zi sunt abolite normele stricte ale satului tradițional, femeile sunt considerate mai puternice decât bărbaţii, preluându-le libertatea și comportamentul excesiv. Într-o ceremonie specială sunt primite tinerele neveste în comunitatea femeilor măritate, după care îşi aleg o gazdă unde petrec până în zori, dansând, cântând și bând peste măsură. Este vorba despre o reprezentare a unor vechi ritualuri feminine de iniţiere, care se regăsesc şi în alte momente de peste an. Cum este firesc, sărbătoarea creştină a influenţat-o pe cea păgână, atât prin ceremoniile de celebrare a celor ce poartă numele sfântului, cât şi prin fixarea “Zilei moaşei” pe 7 ianuarie, Ioan Botezătorul fiind considerat și patronul pruncilor.  Legenda spune pune că naşterea lui a fost  vestită de înger, că mai târziu a fost păstor de capre, că propovăduia pocăinţa şi îi boteza în apele Iordanului pe cei care îi ascultau predicile. Când unii oameni s-au grăbit să îl considere Mesia, Sfântul Ioan Botezătorul le-a spus: “sunt solul trimis să pregătesc cale înaintea Lui”. Lumea noastră s-a împărțit în “înainte de Hristos” și “după Hristos”. Înseamnă oare că nu suntem buni creștini dacă vrem să știm și ce a fost “înainte”? Eu cred că doar atunci vom fi întregi și vom ști cu adevărat cine suntem  De pe o monedă romană, Ianus,  marele zeu cu două feţe – una întoarsă spre anul care a trecut iar cealaltă îndreptată spre anul ce tocmai a venit, stă  între cele două lumi și zâmbește misterios…

Citeşte mai multe despre:   boboteaza,   obiceiuri si traditii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 




Afisari: 2942


Mai multe titluri din categorie

Raluca Turcan: ALDE se dovedeşte a fi un apendice de prost gust pentru PSD

Raluca Turcan: ALDE se dovedeşte a fi un apendice de prost gust pentru PSD
Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a afirmat joi, la Piteşti, că ALDE s-a dovedit a fi un "apendice" al PSD, partid care, la rândul său, are numeroşi membri cu probleme de...

Cioloş: Confirm decizia mea să nu fac pasul spre Uniunea Salvaţi România

Cioloş: Confirm decizia mea să nu fac pasul spre Uniunea Salvaţi România
Fostul premier Dacian Cioloş susţine că decizia sa este să nu se înscrie în Uniunea Salvaţi România (USR) şi afirmă că a ajuns la această concluzie "după primele discuţii avute cu...

MAE: Românca aflată în stare gravă după atacul de la Londra - transferată în alt spital, pentru investigaţii

MAE: Românca aflată în stare gravă după atacul de la Londra - transferată în alt spital, pentru investigaţii
Persoana de cetăţenie română internată în stare gravă după atacul ce a avut loc miercuri, la Londra, a fost supusă unei intervenţii chirurgicale, fiind transferată într-o altă unitate...

MAREA VESTE PENTRU IOHANNIS: SE ÎNTÂLNEȘTE SIGUR CU TRUMP

MAREA VESTE PENTRU IOHANNIS: SE ÎNTÂLNEȘTE SIGUR CU TRUMP
Klaus Iohannis scapă de o întrebare stânjenitoare- când se va întâlni cu Donald Trump? Răspunsul a venit indirect, pe filiera NATO .Secretarul general al Alianței a anunțat că la 25...

Dan Iliovici, numit preşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

Dan Iliovici, numit preşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc
Dan Iliovici a fost numit în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), printr-o decizie semnată de premierul Sorin Grindeanu.  Totodată,...

Priveghi în Piaţa Trafalgar pentru victimele atacului de la Londra

Priveghi în Piaţa Trafalgar pentru victimele atacului de la Londra
Sute de persoane s-au adunat joi seara la un priveghi în Piaţa Trafalgar din Londra, pentru a comemora victimele atacului de miercuri, soldat cu patru morţi şi aproximativ 40 de răniţi, relatează...

Prognoza METEO pentru 24, 25 şi 26 martie. Vremea începe să se schimbe

Prognoza METEO pentru 24, 25 şi 26 martie. Vremea începe să se schimbe
Vineri 3/24 Vremea va fi frumoasă în cea mai mare parte a zilei şi aproape toată ţara, cu temperaturi deosebit de ridicate pentru această perioadă. Cerul va fi variabil, cu înnorări izolate la...

Orban: PNL nu are nicio datorie faţă de Cioloş; dimpotrivă, acesta are faţă de PNL

Orban: PNL nu are nicio datorie faţă de Cioloş; dimpotrivă, acesta are faţă de PNL
Liberalul Ludovic Orban a afirmat, joi, la Alba Iulia, într-o conferinţă de presă, că, în opinia sa, Partidul Naţional Liberal (PNL) nu are 'nicio datorie' faţă de Dacian Cioloş, dimpotrivă...

Traian Băsescu rămâne cu cetățenia

Traian Băsescu rămâne cu cetățenia
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, ar putea ataca la Curtea de Apel decizia unei instanțe de judecată care a suspendat decretul emis de acesta privind retragerea cetățeniei fostului președinte al...

Loto 6/49 din 23 martie 2017. Care sunt numerele câștigătoare la Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc

Loto 6/49 din 23 martie 2017. Care sunt numerele câștigătoare la Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc
Loto 6/49 din 23 martie 2017. Joi, 23 martie, au avut loc noi extrageri, Loto 6 din 49, Loto 5 din 40, Noroc, Noroc Plus, Super Noroc și Joker. Rezultate Loto 6 din 49 din 23 martie 2017 Loto...

România, singura victimă a talk-show-ului de la Bruxelles

România, singura victimă a talk-show-ului de la Bruxelles
Episodul Ordonanţa 13 şi protestele antiguvernamentale care au marcat începutul guvernării PSD-ALDE au ajuns subiect de dezbatere politică la Bruxelles. Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri...

Angajat al Poliţiei de Frontieră Arad, beat şi fără carnet, a provocat un accident rutier grav

Angajat al Poliţiei de Frontieră Arad, beat şi fără carnet, a provocat un accident rutier grav
Un tânăr de 28 de ani, angajat în cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Arad, a fost implicat într-un accident rutier, joi dimineaţă, pe autostradă. Angajatul MAI conducea un autoturism deşi av...

Tribunalul Arad reduce pedeapsa lui Tender la 9 ani şi 6 luni

Tribunalul Arad reduce pedeapsa lui Tender la 9 ani şi 6 luni
Tribunalul Arad a admis contestaţia la executare formulată de afaceristul Ovidiu Tender, anulând pedeapsa de 6 ani şi 9 luni de închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de abuz...

Marine Le Pen se duce în vizită la Moscova

Marine Le Pen se duce în vizită la Moscova
Candidata extremei drepte în alegerile prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, va efectua vineri o vizită la Moscova, a anunţat un important deputat rus, citat de agenţiile de presă din Rusia, preluate de Re...

Revoluția falsificată la două capete

Revoluția falsificată la două capete
Revoluția română a devenit o țintă din care procurorii se hrănesc din plin. Evenimentul din decembrie '89 seamănă cu un concurs ,,cine mănâncă mai repede” în care două echipe joacă...
Serviciul de email marketing furnizat de