x close

Tradiţii, credinţe, obiceiuri de Ajunul Bobotezei, Bobotezei şi Sfântului Ion

0
05 Ian 2016 - 22:01
Tradiţii, credinţe, obiceiuri de Ajunul Bobotezei, Bobotezei şi Sfântului Ion Christian Silva/Intact Images
Astazi este Ajunul Bobotezei, prima mare sarbatoare a noului an. Ziua care precede sarbatoarea propriu-zisa este mai importanta decat sarbatoarea insasi, atat prin numarul practicilor magico-ritualice, cat si prin sacralitatea ei. Este ultima Sarbatoare de iarna, ziua in care se fac simtite cu deosebita forta valentele magice ale perioadei necurate de 12 zile deschise o data cu sarbatoarea Craciunului. La fel ca in toate ajunurile marilor sarbatori, in aceasta noapte se deschid cerurile, iar ingerii pazitori vestesc fetelor necasatorite, care si-au pus sub perna busuioc sfintit, cum le va fi norocul. Se crede ca aceia care tin post negru astazi vor fi sanatosi si lipsiti de necazuri in noul an. Se spune ca acela care tine priveghi in aceasta noapte si va avea norocul sa vada cerurile deschizandu-se va primi de la Dumnezeu orice va cere. In ajun de Boboteaza, mici grupuri de baieti intrau in curtile oamenilor si inconjurau casele, grajdurile, ocoalele de animale, holdele, sunand din clopotei, talangi, fiare vechi. Colindatorii purtau la caciuli busuioc, brad, vasc, cercei de tulpina de salcie. In Transilvania, in ajunul Bobotezei, femeile fac o papusa cu doua lumanari pe care le leaga imprejur cu mladite de copaci. Atunci cand vine preotul cu botezul, femeile aprind lumanarile pe masa si le sting dupa plecarea lui. Care mladita se prinde mai mult de lumanare aceea va avea rod bun. Ziua de astazi vesteste si cum va fi vremea restul anului. Daca ploua, tot anul va fi ploios.

Suntem la început de an, când țăranul spunea că “se așează vremurile” și vroia să afle cum îi va fi anul și viața. Pentru asta deschidea Gromovnicul din bătrâni, făcea și desfăcea calendare, al foilor de ceapă,  al cărbunilor, privea cerul, număra stelele- logostelele, întreba zodiile, se alia cu apa, cu pământul, cu focul ... Sunt  zile de început, timp magic, timp ritual care se încheie, de Bobotează, ziua în care se crede că s-a făcut lumea.

Cum sar scânteile din jăratic/ așa să scânteie și inima lui…

Boboteaza şi Sântionul închid cercul sărbătorilor de iarnă. Timpul se purifică prin apă și foc iar practicile magice sunt mai intense ca niciodată: se colindă, se fac farmece, se descântă, se ghiceşte viitorul, se află ursitul, se fac prorociri asupra vremii şi rodului noului an. Oamenii aprind focul viu, afumă casa și grădina pentru alungarea duhurilor rele, pentru atragerea norocului și a belșugului, practică un ritual agrar străvechi de stimulare a recoltei numit Ciuralexa, Chiraleisa sau  Kira Leisa.  Feciorii aprind "focul de Bobotează" și sar peste flăcările lui domolite pentru a-și purifica trupul și sufletul. Fetele mari îl “vrăjesc” pe cel din vatră, printr-un intens descântec de dragoste: “Foc, focuşoru’ meu/ eu te-oi învăli,/ tu nu te învăli,/ eu oi durmi,/ tu nu durmi,/ eu oi somna,/ tu nu somna,/ eu oi visa,/ tu nu visa./ Să te faci laur, balaur,/ cu solzii de aur/ să te duci la ursitul meu/ şi să mi-l aduci …”.   Focul este întruchiparea soarelui pe pământ, flacăra vieții, a inimii, a puterii de zămislire. Este simbolul sacru al vetrei casei, purtător al luminii spirituale.

Apa sacră

Apa apare din razele lunii și din lacrimile zeiţei Zorilor, spală păcatele moştenite de la strămoşi şi generează renaşterea. Urările și refrenele colindelor provoacă puterea soarelui prin invocarea înfloririi, a florilor dalbe de măr. “Dacă am dat Boboteaza la spate, am pus mâna pe primăvară”, spun țăranii. Apa, prin sfințirea ei în ziua de Bobotează, capătă valențe magice iar acestea se extind asupra oamenilor, a comunităţii, a câmpului roditor, protejând lumea întreagă și alungând bolile, dracii, strigoii, şerpii, lupii... Este momentul din an în care se arată Solomonarii, ținând Cartea Tainelor Lumii într-o mână iar în cealaltă un căpăstru din coajă de tei. Ei sunt stăpânii norilor aducători de furtună, cei care hălăduiesc pe cer călare pe balauri și  abat grindina după bunul lor plac.

Creștinism și păgânism în hotarul satelor noastre. Bătrânii spun că apa sfinţită astăzi are puteri miraculoase și că nu se “strică” niciodată. Fetele care se spală pe față cu apă neîncepută în ziua de Bobotează vor fi frumoase și iubite iar feciorii care se scaldă în râu vor fi neînfricați și sănătoși tot anul.  Ceremonia creștină are loc la o fântână din sat, în curtea bisericii sau în vecinătatea unei ape curgătoare. În ultimul dintre locurile amintite, după ce preotul aruncă crucea în râu, bărbații (Feciorii, acolo unde există Ceata Junilor/Feciorilor) intră în apă după ea. Despre cel care scoate crucea la mal se spune că va avea noroc iar, dacă este fecior, că se va însura în acel an. Se mai crede că atunci când preotul aruncă crucea în râu, ies dracii din apă și fug pe câmp, putând fi văzuți și biruiți doar de lupi.  După sfințire, apa se transformă în agheasmă. Oamenii o iau acasă în vase special pregătite și toarnă câte puțin din ea în toate fântânile care le ies în cale. Își stropesc apoi casa, șura, animalele și livada, într-un străvechi ritual de purificare. Un  ritual asemănător are loc în satele transilvane de Sântion și poartă numele de “Udatul Ionilor”.

Din bătrâni

Practici populare străvechi sunt active încă și nu stingheresc deloc venirea preotului cu Botezul. Sub scaunul pe care se presupune că se va așeza, se pun boabe de porumb “ca să stea cloștile pe ouă" și busuioc "ca să vină pețitorii”. Cea mai bătrână femeie din casă agață un fuior de cânepă la cruce, cu credința că Maica Domnului va face din el un năvod și va prinde sufletele morților aflate în iad pentru a le ridica în rai. Fetele de măritat își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și își pun busuioc sub pernă ca să-și viseze ursitul. În unele locuri, așează într-o farfurie cu apă două lumânări iar dacă acestea se atrag e semn că se vor mărita cu alesul inimii. În  altele, fetele pun busuiocul dincolo de prag și, dacă îl găsesc a doua zi “argintat”, înseamnă că  ursitul va fi  plin de arginți. Se mai credea că pomii încărcaţi cu promoroacă sunt semn de belșug, că șuierul crivățului anunță un an rodnic iar sloiurile la streşini, primăvară timpurie. În satele noastre ritualurile s-au amestecat, creștinismul a biruit în lege și obiceiurile pământului au dăinuit în fapte: “La Bobotează afumam grajdurile cu tămâie, pân-ce să dee Dumnedzău roade în bucate. Apoi, doi coconi ai casî, o bărbatu’ casî dacă nu-s coconi, apoi cu colacu’ în mână și cu lumina aprinsă înconjura casa de trii ori șî strâga: Kir Alexa, Doamne, / Grâu de primăvara / Șî-n pod șî-n cămară”. (Graiul Maramureșului, 1925).

Timp ritual – Spartul Cetei de Feciori

Cerurile sunt deschise, comorile ard, îngerul păzitor îi arată fetei de măritat cum îi va fi soarta, solomonarii apar printre oameni iar viitorul se poate “vedea” în oglindă.  Sunt zile marcate de începerea simbolică a lucrului, stând sub semnul observaţiilor astronomice, al întocmirii calendarului meteorologic, al  încercării norocului. De Bobotează, Cetele de Feciori se sparg, nu înainte de a organiza o ultimă masă la casa gazdei, unde toţi cei prezenţi rup o bucată din colacul ritualic. Se colindă gazda, părinţii spirituali ai feciorilor pe durata cetei, după care urmează un joc ce marchează sfârşitul petrecerii comune şi totodată anularea atribuţiilor pe care ceata le-a avut în perioada dintre ani. Capra, turca, cea care a prins viață de Sfântul Nicolae, odată cu ceata pe care a însoțit-o ceas de ceas, dansează solitar înaintea morții. Jucând rolul zeului-An, masca este omorâtă simbolic spre a renaște, odată cu timpul calendaristic.  Toate acestea, urmate de scenariul înmormântării și al ospațului funerar sunt relicte ale sacrificiului regelui Saturnaliilor, practicat în sud-estul Europei acum mai bine de zece mii de ani. De atunci a ajuns până la noi obiceiul colindatului de ceată bărbătească, înscris în urmă cu două luni pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Anul s-a înnoit, timpul a fost revigorat  iar la toată această renaștere  a lumii, contribuţia cetei colindătorilor a fost decisivă. Se încheie o perioadă  marcată de veselie, în timpul căreia au fost îngăduite excesele de comportament. “Jocul beţivului”, practicat de unele Cete de Feciori din Țara Făgărașului în ziua de Bobotează, este doar un exemplu ce aminteşte de “bețiile rituale”, de acel “desfrâu sacru”, al sărbătorilor dionisiace legate de moarte şi renaştere, ca mod de a reacţiona la crizele din viaţa divinităţii, a lumii şi a omului.
 
Iordanitul femeilor – relict matriarhal

Femeile, la rândul lor, se organizează și ele în cete pentru a petrece la început de An Nou. Obiceiul se numește Tontoroiul/Carnavalul/Iordanitul femeilor, are loc în ziua de Sântion, și reprezintă un relict clar al perioadei matriarhale. În această zi sunt abolite normele stricte ale satului tradițional, femeile sunt considerate mai puternice decât bărbaţii, preluându-le libertatea și comportamentul excesiv. Într-o ceremonie specială sunt primite tinerele neveste în comunitatea femeilor măritate, după care îşi aleg o gazdă unde petrec până în zori, dansând, cântând și bând peste măsură. Este vorba despre o reprezentare a unor vechi ritualuri feminine de iniţiere, care se regăsesc şi în alte momente de peste an. Cum este firesc, sărbătoarea creştină a influenţat-o pe cea păgână, atât prin ceremoniile de celebrare a celor ce poartă numele sfântului, cât şi prin fixarea “Zilei moaşei” pe 7 ianuarie, Ioan Botezătorul fiind considerat și patronul pruncilor.  Legenda spune pune că naşterea lui a fost  vestită de înger, că mai târziu a fost păstor de capre, că propovăduia pocăinţa şi îi boteza în apele Iordanului pe cei care îi ascultau predicile. Când unii oameni s-au grăbit să îl considere Mesia, Sfântul Ioan Botezătorul le-a spus: “sunt solul trimis să pregătesc cale înaintea Lui”. Lumea noastră s-a împărțit în “înainte de Hristos” și “după Hristos”. Înseamnă oare că nu suntem buni creștini dacă vrem să știm și ce a fost “înainte”? Eu cred că doar atunci vom fi întregi și vom ști cu adevărat cine suntem  De pe o monedă romană, Ianus,  marele zeu cu două feţe – una întoarsă spre anul care a trecut iar cealaltă îndreptată spre anul ce tocmai a venit, stă  între cele două lumi și zâmbește misterios…

Citeşte mai multe despre:   boboteaza,   obiceiuri si traditii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 

Afisari: 2455


Mai multe titluri din categorie

Un grup de elevi ai unui liceu din Sydney au recreat un medicament al cărui preţ a crescut pe piaţă cu 5.000%

Un grup de elevi ai unui liceu din Sydney au recreat un medicament al cărui preţ a crescut pe piaţă cu 5.000%
Un grup de elevi ai unui liceu din Sydney, având la dispoziţie un buget limitat, au reuşit să recreeze principiul activ al unui medicament, al cărui preţ a crescut cu 5.000% în 2015 suscitând un am...

Un german a folosit bancnote false pentru achitarea serviciilor oferite de o sută de prostituate

Un german a folosit bancnote false pentru achitarea serviciilor oferite de o sută de prostituate
Un german a folosit bancnote contrafăcute pentru a plăti serviciile oferite de circa o sută de prostituate din şi împrejurul oraşului bavarez Regensburg, a informat vineri poliţia germană citată de...

Prahova: Trafic greu deviat de pe DN1 pe DN1A, dinspre Ploieşti

Traficul greu a fost deviat vineri seară de pe DN1 pe DN1A, dinspre Ploieşti către Braşov, pentru evitarea ambuteiajelor în staţiunile montane de pe Valea Prahovei.  Potrivit purtătorului de...

Poarta furată a lagărului de concentrare de la Dachau, găsită în Norvegia

Poarta furată a lagărului de concentrare de la Dachau, găsită în Norvegia
Poarta de fier de la lagărul de concentrare Dachau, din Germania, care poartă sloganul ”Arbeit macht frei” (munca te eliberează) a fost găsită după doi ani de când a fost furată în orașul...

François Hollande, anunţă că nu va mai candida pentru un nou mandat, în 2017

François Hollande, anunţă că nu va mai candida pentru un nou mandat, în 2017
Preşedintele Franţei, François Hollande, a anunţat joi că nu va mai candida pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale din primăvara lui 2017, transmit agenţiile internaţionale de...

Peste o jumătate de milion de persoane riscă să rămână fără apă şi căldură în estul Ucrainei

Peste o jumătate de milion de persoane riscă să rămână fără apă şi căldură în estul Ucrainei
Circa 600.000 de locuitori ai provinciei separatiste proruse Lugansk, în estul Ucrainei, riscă să rămână fără apă şi căldură din cauza facturilor pentru electricitate neplătite, a avertizat vineri...

Orașele mici, în cautarea soluțiilor smart de creștere

Orașele mici, în cautarea soluțiilor smart de creștere
Oraşele românești cu populație sub 50.000 de locuitori implementează din ce în ce mai des soluţii de tip smart, care produc, deja, efecte pozitive în viaţa comunităţilor locale, printre exemple...

Sondajul care dă peste cap calculele președintelui Iohannis

Sondajul care dă peste cap calculele președintelui Iohannis
Dana Grecu şi Radu Tudor au prezentat în ediţia de vineri a emisiunii ''La ordinea zilei'', de la Antena 3, sondajul bombă de dinaintea alegerilor parlamentare. Datele sunt absolut explozive....

Cod galben de vânt puternic în Moldova, Dobrogea şi în nord-estul Munteniei; vreme geroasă în toată ţara, în această noapte

Cod galben de vânt puternic în Moldova, Dobrogea şi în nord-estul Munteniei; vreme geroasă în toată ţara, în această noapte
Meteorologii au actualizat vineri seara atenţionarea Cod galben de vânt puternic şi ninsori pentru zonele de munte şi estul ţării, prognozând totodată şi o vreme geroasă în toată ţara,...

ALERTĂ - UPDATE - Atac armat în comuna doljeană Palilula. Patru persoane au fost împușcate, 3 morți

ALERTĂ - UPDATE - Atac armat în comuna doljeană Palilula. Patru persoane au fost împușcate, 3 morți
UPDATE 2: Trei persoane au murit şi alte două au fost rănite după ce un tânăr a folosit, vineri după-amiază, un pistol într-o altercaţie iscată în localitatea Palilula, comuna Bucovăţ,...

Multiple tamponări pe străzile din Sinaia, din cauza poleiului

Multiple tamponări pe străzile din Sinaia, din cauza poleiului
Mai multe autoturisme care circulau pe străzi din staţiunea prahoveană Sinaia s-au tamponat vineri seară, în condiţiile în care carosabilul este acoperit cu un strat de polei, autorităţile locale...

Prahova: Risc major de avalanşă pe toate văile din Munţii Bucegi

Prahova: Risc major de avalanşă pe toate văile din Munţii Bucegi
Riscul de avalanşă în Masivul Bucegi este ridicat pe toate văile, în condiţiile în care a nins consistent, stratul de zăpadă măsurând peste un metru în locurile în care aceasta...

Zone din Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Giurgiu rămân fără curent electric, sâmbătă şi luni

Zone din Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Giurgiu rămân fără curent electric, sâmbătă şi luni
Mai multe zone din Bucureşti şi din judeţele Ilfov şi Giurgiu vor rămâne sâmbătă şi luni, temporar, fără curent electric, în urma unor lucrări de revizii, reparaţii şi modernizări...

Echipa lui Trump pregăteşte noi sancţiuni împotriva Iranului

Echipa lui Trump pregăteşte noi sancţiuni împotriva Iranului
Echipa de tranziţie a lui Donald Trump ia în considerare mai multe propuneri de sancţiuni pentru Iran, în afara dosarului nuclear, scrie publicaţia Financial Times, citând surse din Congresul...

Protest spontan la uzina Dacia. Conducerea: Protestul salariaţilor a fost incorect

Protest spontan la uzina Dacia. Conducerea: Protestul salariaţilor a fost incorect
Conducerea societăţii Automobile Dacia califică protestul de vineri al salariaţilor de la Mioveni faţă de condiţiile de transport ca fiind o acţiune incorectă, în condiţiile în care administraţia...