150 de preoti in politica

Hotararea Sfintului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane de a cere preotilor implicati in politica sa aleaga intre activitatea de partid si cea a Bisericii i-a determinat pe acestia, intr-o majoritate covarsitoare, sa revina in altare.

Potrivit unei statistici realizate de Rompres, in 20 de judete erau inregimentati politic si detineau functii in administratia locala sau in organizatiile teritoriale de partid aproximativ 150 de preoti. Majoritatea erau prelati ortodocsi, dintre care membri PSD -80, PNL - 31, PD si PNTCD - cate 11 si PRM - 5. De asemenea, cinci preoti apartin Bisericii Reformate, un preot este greco-catolic, iar unul baptist. Din punctul de vedere al functiilor detinute, doi dintre acestia sunt parlamentari PRM, 55 consilieri locali si doi consilieri judeteni, sapte detin functii de primar, iar restul diverse functii in organizatiile teritoriale ale partidelor politice. Cluj si Valcea se afla in topul judetelor cu cei mai multi preoti care si-au depus demisia din functiile detinute pe linie de partid, 30 si respectiv 37, in vreme ce in judetele Braila si Galati nu exista prelati inregimentati politic.

Unii vor sa renunte la altar
Toti cei zece preoti ortodocsi din Eparhia Tomisului care indeplineau functii de consilieri locali s-au supus hotararii Sfintului Sinod si au demisionat, in termenul legal, din structurile reprezentative ale administratiei publice. Daca majoritatea a optat pentru biserica, mai sunt si cazuri in care preotii renunta la altar sau nu s-au decis. La Buzau, preotul Viorel Holban (PSD) va solicita o dispensa din partea Episcopiei Buzau pentru a continua activitatea politica. Un alt exemplu este al preotilor primari argeseni, Dumitru Nistor, Gheorghe Baranescu si Petre Popa, din comunele Stefanesti, Baiculesti, respectiv Caldarari, care vor sa ramana in functii.
GABRIELA ANTONIU