POLITIC
O data cu apropierea alegerilor, problema autonomiei maghiarilor revine cu insistenta in atentie. Daca in ultimii ani aceasta problema era apanajul exclusiv al radicalilor maghiari, febra autonomiei i-a atins si pe liderii UDMR, care au inclus subiectul in platforma electorala a Uniunii pentru alegerile generale din toamna.
ANIELA NINE, SILVIU SERGIU
TERENURI. Unul dintre varfurile de lance ale luptei pentru autonomie este presedintele Uniunii Civice a Maghiarilor din Romania, Szasz Jeno. Aflat recent in Ungaria la o reuniune a asociatiilor etnicilor maghiari, el i-a indemnat pe acestia sa vina in Romania si sa cumpere pamanturile secuiesti care inainte de 1920 au apartinut Ungariei. Szasz, care este si primarul orasului Odorheiu Secuiesc, i-a indemnat pe cetatenii unguri sa vina ca turisti in Romania si "daca isi permit, pot cumpara un teren sau pot deschide o afacere pentru a le crea un viitor sigur tinerilor din Tinutul Secuiesc". Mai mult, primarul roman a afirmat ca viitorul maghiarilor din Transilvania depinde de problema autonomiei.
INCEPUTUL. Tema autonomiei judetelor locuite de etnicii maghiari a fost adusa in discutia publica in cursul anului 1994 de catre UDMR. Marko Bela, liderul UDMR, a declarat atunci ca Uniunea doreste crearea unui statut special pentru regiunile din Transilvania, unde traiesc "grupuri compacte de maghiari". "Aceste regiuni ar trebui sa devina asociate intre ele si limba maghiara ar trebui sa aiba acelasi statut cu limba romana", sustinea Marko Bela. In 1995, la cel de al 4-lea Congres, UDMR a adoptat o "Declaratie" prin care se solicita Guvernului SUA sa foloseasca problema prelungirii Clauzei Natiunii Celei Mai Favorizate pentru a face presiuni asupra Romaniei in legatura cu pretentiile exprimate de UDMR. Acelasi model, al solicitari interventiei institutiilor straine, a fost urmat si de CNS, care, de curand, a cerut UE sa conditioneze integrarea Romaniei in structurile europene de declararea autonomiei judetelor locuite de maghiari. Clasa politica a reactionat dur la proiectul UDMR de infiintare a unei regiuni autonome maghiare care viza judetele Harghita si Covasna si o parte a judetului Mures, ceea ce a facut ca, pentru cativa ani, ideea autonomiei sa intre intr-un con de umbra. Nu pentru mult timp insa.
PACHET LEGISLATIV. Catre sfarsitul anului trecut, Comitetul de Initiativa al Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania a realizat un pachet legislativ care cuprindea trei proiecte de legi, unul vizand "infiintarea si autonomia regiunii Tinutul Secuiesc, cu statut special". Conform acestui proiect, Tinutul Secuiesc urma sa cuprinda judetele Covasna, Harghita si scaunul Mures, avand capitala la Miercurea-Ciuc, in care maghiara si romana sa fie limbi oficiale, sistemul scolar bilingv si separat, iar ca reprezentare politica, 80% - maghiari si 20% - romani. CNMT s-a adresat Parlamentului si Guvernului Romaniei, dar si Consiliului European si Parlamentului European pentru a lua in consideratie dreptul maghiarilor la autoadministrare. In aceeasi perioada, radicalii din CNS au realizat si ei un proiect legislativ care de asemenea viza autonomia Tinutului Secuiesc, si acest proiect urmand a fi inaintat Parlamentului. Intre cele doua proiecte existau, cel putin la nivel declarativ, "diferente radicale". Liderul CNS spune ca proiectul lor "sustine pastrarea identitatii nationale prin autonomie", ceea ce in celalalt proiect nu se mentiona. Inaintat Parlamentului, proiectul CNS a fost respins.
CONDITIE. Dupa ce Parlamentul a respins proiectul legislativ, liderii CNS au incercat "fortarea" obtinerii autonomiei Tinutului Secuiesc. Ei au propus organizarea unui referendum local si au solicitat sprijin autoritatilor locale. Cum primarii din zona au fost avertizati ca o astfel de implicare ar insemna incalcarea Constitutiei, CNS a "plusat" si a cerut ca integrarea Romaniei in UE sa fie conditionata de acordarea autonomiei Tinutului Secuiesc printr-o lege organica. Nici presedintele UDMR, Marko Bela, nu a sustinut initiativa CNS, aratand ca problema autonomiei Tinutului Secuiesc nu se poate rezolva prin referendum, ci "doar prin negocieri intre majoritate si minoritate". El a explicat in acest context ca referendumul nu ar avea decat valoarea unui sondaj de opinie. Cat priveste conditionarea aderarii la UE, Bela a declarat ca sustinatorii acestei idei "privesc lucrurile intr-o maniera gresita", cele doua probleme fiind la fel de importante.