Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi au fost votaţi şi trimişi în Parlament ca să le facă viaţa mai bună românilor, deputaţii şi senatorii se gândesc în primul rând la ei. La birourile aleşilor din teritoriu, unde sunt doar angajaţii şi mai puţin parlamentarii, oamenii trimit cereri şi rugăminţi. Cele mai multe rămân fără răspuns, pentru că aleşii își văd mai întâi interesul personal.
Legal, parlamentarii nu pot fi trași la răspun¬dere pentru că fac legi pentru propriul interes. Rămâne doar o problemă de moralitate. Sunt cazuri flagrante în care trec prin Parlament nu legi făcute pentru un grup restrâns de interese în dauna interesului public, nici legi făcute pentru binele partidului. Nu, sunt legi care îl interesează direct, în primul rând, pe iniţiator, ca principal beneficiar.
Bătrânețe asigurată
Deputatul Petre Daea a inițiat o lege nu pentru toți românii, ci pentru toți parla-mentarii. Cea prin care sena¬torii și deputații vor primi pensii de serviciu, în funcție de numărul de mandate pe care le-au avut. Asta ar însemna 1.600 de lei în plus pentru cei cu un mandat, 3.100 de lei dacă au avut două mandate, şi 4.400 de lei pentru aleșii cu trei mandate sau mai mult. Petre Daea s-a gândit în primul rând la el. La anul, ar urma să iasă la pensie cu un venit de 2.300 de lei. Mult prea puţin, spune el, după 47 de ani de muncă. „Am stat 16 ani în Parlament, am muncit, am venit la toate şedinţele, m-am bătut pentru toate legile şi n-am benef iciat nici de vechime, nici de sporuri la pensie. Nu e corect”, a declarat Petrea Daea pentru Jurnalul Național. Deși Guver¬nul nu susține proiectul, parlamentarii puterii vor s-o adopte până la finalul acestei sesiuni.
Am o firmă, îmi fac lege
Un deputat acuzat că a făcut o lege pentru propriul interes este social-democratul Eduard Martin. El a propus mai multe modificări la Legea 101/2006 privind serviciul de salubriza¬re a localităţilor. Şi preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a cerut reexa-minarea legii spunând că se vor crea condiţiile unor monopoluri la nivelul municipalităţilor. Mai exact, legea dădea dreptul de colectare de ambalaje pentru reciclare doar firmelor de salubritate care încheiau contracte cu municipalitatea. Restul firme-lor, deşi specializate în colectarea deşeurilor, nu mai puteau participa la licitaţii. Promotorul modificărilor, deputatul Martin Eduard, este acţionar la o firmă de salubritate din Constanţa, deci era clar avan¬tajat de această lege. Parlamentul a respins cererea de reexaminare a preşedintelui, iar până la urmă, legea a fost promulgată. „Tocmai faptul că am o astfel de firmă mă califică pentru a dezbate astfel de proble-me. Așa cum este normal ca un profesor să propună o lege la învăţământ, aşa şi eu să propun o lege pentru salubrizare”, a declarat Eduard Martin în acea perioadă. Curios e faptul că după ce legea a fost promulgată, deputatul a fost scos din comisia pentru industrii.
Spaima retailerilor
Deputatul Marin Anton este iniţiatorul legii care propune închiderea supermarketurilor în fiecare zi de duminică. Proiectul a fost respins sesiunea trecută, dar Anton nu s-a lăsat şi a de-pus din nou legea pe 13 mai. Reprezentanţii hipermarketurilor au respins ideea şi au spus că trebuie lăsat consumatorul să-şi aleagă de unde cumpără. Unii i-au reproşat deputatului Anton că are un interes personal. Este unul dintre cei mai influenţi oameni din agricultură. Pe lângă afacerile cu petrol, Marin Anton are peste 250 de ha de teren agricol şi intravilan în trei judeţe. „Modificările se fac în sprijinul comercianţilor şi producătorilor români care nu au acces corect în supermarketuri. Legea 321 favorizează foarte mult politica supermar¬keturilor şi vrem să aducem pe o poziţie de egalitate atât producătorii români şi comer¬cianţii români, cât şi supermarketurile”, a declarat Anton.
