Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După cum era de aşteptat, proiectele de modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, depuse, miercuri, în numele grupurilor parlamentare ale PSD şi ALDE, au provocat discuţii aprinse, cu acuzaţii grave venite din partea Opoziţiei. În schimb, preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, invocă necesitatea punerii în acord a legislaţiei penale cu decizii ale Curţii Constituţionale şi pericolul infringementului de la Comisia Europeană, pentru că a fost depăşit termenul de transpunere a directivei europene privind prezumţia de nevinovăţie.
Membrii comisiei s-au adunat, ieri, pentru a stabili graficul dezbaterilor pe marginea proiectelor. Opoziţia şi Puterea nu s-au înţeles nici măcar asupra acestor chestiuni de ordin tehnic. Prin vot s-a decis finalmente ca proiectele să poată fi consultate până pe 2 mai, dată la care vor începe efectiv dezbaterile în comisie. Deputatul USR Stelian Ion a spus că termenul este prea scurt, fiind nevoie de o perioadă de analiză de cel puţin 30 de zile. „Vă amintesc că cel puţin la Senat există 3-4 propuneri de modificare a Codurilor Penal şi de Procedură Penală care nu au venit în discuţie la această comisie şi ar trebui să vină absolut toate propunerile, pentru că exact ăsta este scopul comisiei, acela de a unifica şi de a sistematiza întreaga legislaţie”, a argumentat Ion. Şi liberalul Cătălin Predoiu a cerut amânarea dezbaterilor, afirmând totodată că Ministerul Justiţiei ar fi trebuit să prezinte un proiect de modificare a legislaţiei penale. Florin Iordache a precizat că modificările trebuie făcute în Parlament deoarece Guvernul nu intenţionează să dea o ordonanţă de urgenţă într-o asemenea chestiune sensibilă. „Din informaţiile mele, Ministerul Justiţiei nu ia în calcul emiterea unei ordonanţe de urgenţă. De aceea am decis să începem şi dezbaterile. Deja a trecut o lună. Directiva europeană care priveşte prezumţia de nevinovăţie trebuia să fie adoptată până la 1 aprilie. Iată, suntem aproape de 1 mai şi noi invităm şi Ministerul Justiţiei, dar şi asociaţiile profesionale, CSM, ÎCCJ, Parchetul General, deci pe toţi cei care sunt doritori să îşi exprime propriile opinii”, a explicat social-democratul. Dincolo de chestiunile procedurale, este evident că Opoziţia a început un război al declaraţiilor împotriva modificărilor preconizate de coaliţia de guvernământ, acuzele aduse acesteia fiind foarte grave, anume crearea unui „stat mafiot” de către infractori sau introducerea unor prevederi „cu dedicaţie” pentru dosarele în care sunt implicaţi Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. „Infractorii doresc să creeze un stat mafiot, doresc să creeze o legislaţie care să permită crearea unui paradis penal în acest stat (...) Este o invitaţie pentru toţi oamenii de bună credinţă din România să devină infractori, pentru că vor avea de-a face cu un tratament extraordinar de permisiv, în condiţiile în care deja Codul Penal actual, actualul Cod de Procedură au avut în vedere filozofia astfel încât pentru infractorii primari cel puţin să fie o legislaţie permisivă, să li se dea oamenilor o a doua şansă”, susţine Stelian Ion. Cătălin Predoiu este îngrijorat de impactul pe care modificările le-ar avea asupra unor dosare în curs, în care sunt implicaţi liderii coaliţiei. „Este foarte greu să nu observi în acelaşi timp cele câteva articole care sunt făcute practic pe calapodul unor dosare care se află în judecata instanţelor penale. Adică pare un proiect făcut astfel încât să dirijeze indirect anumite soluţii în dosare aflate pe rolul instanţelor. Mă refer la cele la care s-a referit toată lumea, evident la dosarele domnilor Dragnea şi Tăriceanu”, a spus deputatul PNL. Spre a domoli temerile Opoziţiei, Florin Iordache a apreciat că viitoarea definiţie a abuzului în serviciu nu ar trebui să menţioneze un prag valoric al prejudiciului de la care fapta devine penală.
Sprijin de la Cotroceni pentru Opoziţie
Deşi proiectele au fost de-abia depuse, preşedintele Klaus Iohannis s-a şi pronunţat asupra lor, într-o declaraţie care încurajează practic Opoziţia să continue criticile la adresa modificărilor preconizate de Putere. Şeful statului nu a contestat necesitatea operării unor schimbări în legea penală, dar s-a declarat în dezacord cu anumite prevederi. „Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă este nevoie de oarecare modernizare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale Curţii Constituţionale şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană (...) Alte propuneri care au fost făcute sunt total inacceptabile. Un principiu, însă, cred trebuie să-l înţeleagă toată lumea. Este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”, a spus şeful statului.
Articolul „Belina”
În viitor, nu va mai putea fi încadrată la favorizarea infractorului emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative, potrivit noii forme a articolului 269 din Codul Penal. Dacă amendamentul va rămâne în această formă, dosarul Belina ar putea fi închis în condiţiile în care fostul vicepremier Sevil Shhaideh şi ministrul Rovana Plumb sunt cercetate tocmai pentru emiterea unui act normativ.
Limită la denunţuri
Un alt articol limitează posibilitatea folosirii denunţului ca modalitate de a scăpa de pedeapsă. Astfel, făptuitorii scapă de pedeapsă doar dacă fac denunţuri înainte ca procurorii să ancheteze fapta denunţată, dar nu mai mult la şase luni de la săvârşirea faptei denunţate.
Microfoane surde
Viitoarea formă a Codului de Procedură Penală ar putea interzice folosirea înregistrărilor ambientale obţinute într-o anchetă penală pentru a proba săvârşirea altor infracţiuni. Astfel, o interceptare pe mandat de siguranţă naţională nu va putea fi folosită într-un caz de corupţie, chiar dacă interceptarea ar dovedi categoric o astfel de infracţiune.
Justificare la percheziţii
La efectuarea percheziţiilor, vor trebui indicate clar persoanele sau obiectele căutate de anchetatori. Alte probe identificate în timpul percheziţiei nu vor putea fi folosite în procesul penal. În consecinţă, percheziţiile nu vor fi utile decât atunci când anchetatorii merg la sigur, ştiind exact ce caută.
Dragnea, prudent
Liviu Dragnea a evitat să se pronunţe pe fondul modificărilor preconizate susţinând că la nivelul coaliţiei s-a luat doar decizia politică de amendare a Codurilor penale, urmând ca juriştii să decidă care vor fi schimbările de conţinut. Singurul comentariu a fost legat de articolul privind abuzul în serviciu despre care liderul PSD a spus că este de origine sovietică adăugând, ironic, că „este bine să-l păstrăm, să avem o legătură cu trecutul, care nu mai există în nicio legislaţie penală europeană”.
Florin Iordache susţine că demersul coaliţiei nu face decât să reinstaureze o situaţie de normalitate. „Prin aceste iniţiative nu facem decât să normalizăm o viaţă în România, o viaţă care trebuie să fie gestionată de nişte reguli clare”, a spus preşedintele comisiei speciale. Totodată, el a respins aserţiunea Opoziţiei că modificările vizează anumite persoane. „Nicio lege nu se face cu dedicaţie, nicio lege nu este făcută pentru o anumită persoană. Legea, atunci când va fi promulgată, se aplică întregii societăţi”, a arătat deputatul PSD. De asemenea, el a explicat de ce a fost eliminat articolul privind neglijenţa în serviciu. „A fost abrogat pentru că se amesteca abuzul în serviciu cu neglijenţa în serviciu. (...) Am definit principalele linii directoare care vizează redefinirea abuzului în serviciu, avem deja pentru abuz în serviciu în jur de 14 propuneri cu prag mai mare, cu prag mai mic, şi ministrul Justiţiei a spus că va avea o propunere care vizează abuzul în serviciu”, a mai spus Iordache.
