Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nouă poziții la PNL, 11 poziții la PSD și patru poziții la UDMR. Așa arată noua structură guvernamentală a megacoaliției de guvernare PNL-PSD-UDMR, așteptată, astăzi, la consultările convocate de președintele României, Klaus Werner Iohannis, la Palatul Cotroceni. Cele trei partide sunt chemate, împreună, la această întâlnire, care nu va dura mai mult de o jumătate de oră. Varianta acceptată de toată lumea este o rotație pentru funcția de prim-ministru, care se va produce la 1 iulie 2023, când primul premier, Nicolae Ciucă, îi va preda mandatul lui Marcel Ciolacu. Tot atunci, două ministere importante, care vor fi preluate, inițial, de către PSD, precum și Secretariatul General al Guvernului, vor fi predate PNL. Ceea ce înseamnă că, deși premierul guvernului care va organiza alegerile din anul 2024 va fi de la social-democrați, instituția care va organiza aceste alegeri și ministerul care va gestiona banii vor fi controlate de liberali. Singurii care vor avea o proiecție constantă a mandatelor, în ambele variante de guvern, sunt cei de la UDMR. După instalarea noului Cabinet, va urma marea împărțeală a șefiei celor două Camere ale Parlamentului. Senatul, condus, astăzi, de USR-ista Anca Dragu, îi va reveni lui Florin Cîțu, iar Camera Deputaților va fi adjudecată, cel mai probabil, de liderul PSD, Marcel Ciolacu.
Viitorul guvern PNL-PSD-UDMR, trasat pe hârtie la negocierile pentru formarea Coaliției, va avea 21 de ministere și două posturi de vicepremier. Noutatea absolută a acestei structuri este aceea că Secretariatul General al Guvernului devine minister. Deși instituția se află în subordonarea directă a prim-ministrului și gestionează Cancelaria premierului, precum și Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), SGG a fost luat în calcul ca și poziție ministerială în negocierile politice, făcând parte din pachetul de trei ministere ce fac obiectul rotației între principalele două partide care vor alcătui noua majoritate. Practic, în condițiile în care primul prim-ministru va fi Nicolae Ciucă, de la PNL, Secretariatul General al Guvernului, Ministeru Transporturilor și Ministerul Finanțelor revine PSD. Această structură va funcționa până în data de 1 iulie 2023, când se va face inedita rocadă, în sensul că funcția de prim-ministru va reveni PSD, iar cele trei portofolii se vor muta la PNL.
Primul șef – Nicolae Ciucă. PNL rămâne cu opt ministere
Astfel, Guvernul care va fi instalat, cel mai probabil, până la sfârșitul acestei săptămâni, îl găsește în poziția de prim-ministru propus de către Partidul Național Liberal pe generalul Nicolae Ciucă. Executivul va avea două funcții de vicepremier, dintre care unul de la PSD – cel mai probabil în persoana lui Sorin Grindeanu, iar al doilea de la UDMR, în persoana liderului Uniunii, Kelemen Hunor.
Partidul Național Liberal va conduce, în această structură, Ministerul Afacerilor Externe, prin Bogdan Aurescu. Aici, însă, liberalii consideră că ministerul nu le aparține, de facto, lor, ci președintelui României, Klaus Iohannis. În schimb, PNL rămâne cu Ministerul Afacerilor Interne, cel mai probabil cu o continuitate a lui Lucian Bode. Ministerul Justiției, unul dintre cele două ministere avizatoare, este păstrat de către PNL, în această etapă, urmând a fi condus de Cătălin Predoiu. Nu este exclus, însă, ca PNL să o dorească pentru această funcție pe senatoarea Alina Gorghiu, cea propusă pentru acest portofoliu și în varianta de acum trei săptămâni, a guvernului minoritar PNL-UDMR.
Primul minister nou înființat se numește cel pentru IMM-uri și Turism, la conducerea căruia va fi instalat, cel mai probabil, fostul secretar general al PNL, Rogert Sighiartău. La Ministerul Educației va rămâne Sorin Cîmpeanu, însă și acest portofoliu este considerat de liberali ca făcând parte din pachetul de ministere al Administrației Prezidențiale, având în vedere că va gestiona celebrul Proiect „România Educată”. La Ministerul Energiei rămâne Virgil Popescu. Liberalii și-au adjudecat Ministerul Fondurilor Europene. Aici, numele vehiculat pentru a-l conduce este cel al eurodeputatului Cristian Bușoi. Este posibil, însă, ca și liderul deputaților PNL, Florin Roman, să se afle în „cărți”, pentru această poziție. Mai este vehiculat numele fostului ministru Marcel Boloș.
Raluca Turcan nu va rata nici de această dată o poziție ministerială. Ea este vehiculată ca viitor ministru al Digitalizării și Cercetării.
UDMR și-a păstrat pozițiile, după o criză de nervi a liberalilor
După negocieri cu scandal, la sfârșitul săptămânii trecute, UDMR a reușit, cu sprijinul celor de la PSD, să-și securizeze pozițiile guvernamentale pe care le-a deținut și în ultimul Executiv. Asta, în ciuda faptului că liberalii ar fi dorit să preia de la maghiari Ministerul Dezvoltării, existând chiar voci care lăsau de înțeles că nici măcar nu mai e nevoie de UDMR, în această structură majoritară, întrucât PSD și PNL ar avea, împreună, suficient de multe voturi pentru a-și trece guvernul prin Parlament. Social Democrații, însă, au făcut front comun cu UDMR, amenințând cu ruperea Coaliției, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat.
Ca atare, președintele UDMR, Kelemen Hunor, va păstra portofoliul de vicepremier. Cseke Attila va rămâne ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. De asemenea, Tanczos Barna își păstrează portofoliul de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Singura modificare este că Eduard Novac va conduce doar un Minister al Sporturilor, nu și al Tineretului, care se va desprinde din el, fiind preluat de PSD.
Zece portofolii pentru PSD. Inclusiv Secretariatul General al Guvernului. Plus un post de vicepremier
Chiar dacă, așa cum arată lucrurile în acest moment, social-democrații nu vor da primii șeful Executivului, PSD a obținut, în această etapă, cele mai importante ministere. 11 posturi, începând cu cel de vicepremier, funcție care va ajunge, cel mai probabil, la actualul președinte interimar al Camerei Deputaților Sorin Grindeanu. Pe lângă portofoliul de vicepremier, Grindeanu va ocupa și funcția de ministru al Transporturilor, conform informațiilor noastre.
Așa cum arăta mai sus, Secretariatul General al Guvernului devine minister, păstrându-și titulatura și atribuțiile. Această instituție revine PSD, iar numele vehiculat pentru a o conduce este Marian Neacșu. Al doilea minister avizator, cel al Finanțelor, dorit neapărat de Florin Cîțu pentru PNL, va ajunge, în prima etapă a guvernării, la social-democrați și va fi condus de Adrian Câciu sau de Leonardo Badea.
Celebrul Vasile Dîncu va intra și el în echipa ministerială, numele său fiind vehiculat ca posibil viitor ministru al Apărării Naționale. Interesant este că, alături de Ministerul Afacerilor Externe și de cel al Educației, Apărarea era percepută ca fiind un portofoliu „gestionat” de la Palatul Cotroceni.
Pentru Ministerul Agriculturii este vehiculat numele lui Adrian Chesnoiu, în timp ce Marius Budăi ar urma să revină la conducerea Ministerului Muncii.
Fostul premier propus de PSD, după alegerile din 6 decembrie 2020, doctorul Alexandru Rafila va conduce, din partea social-democraților, Ministerul Sănătății. În timp ce Ministerul Economiei îl va avea drept șef pe Radu Oprea.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, este nominalizat pentru funcția de ministru al Culturii. Nu în ultimul rând, se înființează Ministerul Tineretului și Familiei, portofoliu care va fi preluat de către fostul primar general al Capitalei, Gabriela Firea.
Ce se va întâmpla la „rotativă”
Această structură guvernamentală ar urma să funcționeze până în data de 1 iulie 2023, când, potrivit protocolului Coaliției, Nicolae Ciucă ar urma să plece de la conducerea Executivului, funcția de premier revenindu-i, atunci, liderului PSD Marcel Ciolacu. Odată cu rocada ce se va produce, liberalii ar urma să preia de la social-democrați Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor. Interesant este că, dacă planul va merge exact așa cum a fost stabilit, PNL va conduce cele mai importante ministere, în anul 2024, în contextul în care, în acea primăvară, vor avea loc alegeri europarlamentare, iar în vară vor avea loc alegeri locale. Toamna, se vor organiza alegerile parlamentare și prezidențiale. Va fi, evident, extrem de interesant de văzut cum se vor desfășura aceste campanii electorale cu principalele partide competitoare aflate în alianță de guvernare.
Astăzi, începând cu ora 12.00, președintele României a convocat la consultări, împreună, PSD, PNL și UDMR. Apoi, de la ora 12.30, sunt chemați cei de la USR. O jumătate de oră mai târziu, vor da ochii cu Klaus Iohannis cei de la AUR. Iar ultimii chemați la consultări sunt cei de la Grupul Miniorităților Naționale din Camera Deputaților, începând cu ora 13.30. Președintele vrea ca noul guvern să fie instalat până cel târziu la sfârșitul acestei săptămâni
Pasul 2: Cîțu la Senat, Ciolacu la Cameră
Următorul pas pe agenda noii Coaliții de guvernare, după instalarea Executivului, este controlul asupra celor două Camere ale Parlamentului. În prezent, la conducerea Senatului se află Anca Dragu, de la USR, în timp ce șefia Camerei Deputaților este asigurată, interimar, de Sorin Grindeanu, de la PSD.
Surse politice arată că, odată cu „extragerea” lui Florin Cîțu din actul guvernamental, acestuia i se pregătește funcția de președinte al Senatului. Pentru aceasta, este nevoie de demararea procedurilor de revocare a Ancăi Dragu. Șefia Camerei Deputaților va fi, cel mai probabil, preluată de liderul PSD, Marcel Ciolacu, până în 1 iulie 2023, când ar trebui să devină premier. Atunci, șefia Camerei Deputaților ar urma să fie preluată de Sorin Grindeanu, de la PSD, care va pierde, în acest algoritm, funcția de vicepremier și de ministru al Transporturilor.
În acest moment, Coaliția PSD-PNL-UDMR-Grupul Minorităților Naționale este atât de puternică, din punct de vedere numeric, încât, practic, opoziția parlamentară rămasă va face doar act de prezență. Concret, în Senat, PSD, PNL și UDMR au 94 de mandate din cele 136, iar, la Camera Deputaților, împreună cu Minoritățile, au 227 de mandate din cele 330. În total. Coaliția are 321 de parlamentari, în timp ce Opoziția, constând în USR, AUR, „fugarii” lui Ludovic Orban și alți parlamentari neafiliați sunt în număr de 145.
