Colac de salvare pentru românii cu credite

După multe promisiuni și amânări, deputații din Comisia juridică au anunțat că se vor reuni mâine pentru a adopta mult aşteptata lege a insolvenţei personale. O lege care ar opri executările silite şi i-ar ajuta pe românii care nu-şi mai pot plăti ratele să-şi facă propriul plan de rambursare, mai ales că o nouă criză a francului elvețian bate la ușă.

Banca Națională a Elveției a anunțat că din cauza datoriilor Greciei, francul elvețian se poate întări și mai mult

Legea insolvenţei sau a falimentului personal prevede ca datornicul care nu-şi mai poate plăti una sau mai multe rate în decurs de o lună, iar datoria totală este de cel puţin 25.000 de lei, poate depune o cerere de intrare în insolvenţă. Datornicul îşi face singur un plan sau este ajutat de administratorul judiciar şi spune care este valoarea ratelor pe care le poate susţine, aşa încât în cel mult 5 ani să-şi achite toate obligaţiile. Pentru că CSM-ul nu a fost de acord cu implicarea instanţelor pe motiv că s-ar aglomera prea tare şi n-ar face faţă proceselor, se for-mează o comisie de insolvenţă la nivelul fiecărui judeţ. Aceasta va fi formată din reprezentanţi ai ANPC, Ministerul Justiţiei, Uniunea Practicienilor în Insol-venţă şi executori judecătoreşti.

Heirupism parlamentar și multe vorbe în vânt
În ianuarie, când cursul francului elveţian a explodat cu aproape 20 la sută peste noapte, de la 3.8 lei la aproape 4.5 lei, parlamen¬tarii au sărit, imediat, în ajutorul românilor cu rate la bănci. Cursul francului elveţian o luase razna, imediat după ce Banca Centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul minim de 1.2 franci per euro. Pentru cei peste 70.000 de români care au credite imobiliare, majorarea a fost zdrobitoare, unii dintre ei ajungând la rate mai mari chiar şi cu 500 de lei. Mâna întinsă a venit, imediat, din Parlament. Deputatul PSD, Ana Birchall, a readus în discuţie legea falimentului personal, o lege pe care a iniţiat-o în iunie 2014. Adoptată tacit de Senat, legea se afla în dezbaterea comisiei. Deputaţii şi-au întrerupt vacanţa cu o săptămână mai devreme şi au venit să-i salveze pe români şi să adopte legea insolvenţei. Prima şedinţă a avut loc pe 21 ianuarie. Liberalii şi-au adus aminte că au şi ei un proiect de lege a insolvenţei din 2010 şi au cerut să se lucreze pe acela. Mai bine de o oră, deputaţii PNL şi PSD s-au certat pe care din legi să lucreze. Majoritari, social-democraţii au decis că vor lucra pe proiectul Anei Birchall.
Peste o săptămână a urmat o altă şedinţă, cu acelaşi final. Deputaţii jurişti s-au chinuit să schimbe titlul proiectului de lege şi să-l discute pe articole, dar dezbaterile s-au transformat în certuri şi atacuri la persoană. În acelaşi mod s-au mai desfăşurat alte şase şedinţe în lunile februarie şi martie. Toate, fără un rezultat final, în care puterea şi opoziţia s-au acuzat reciproc de tergiversare.

Colegul induce ideea că textul nu a fost bine scris, nu l-a citit în totalitate. Să nu se spună despre mine că nu am redactat profesionist. (...) Nu este vina mea că trebuie să fac educaţie pe procedura insolvenţei.
Ana Birchall, deputat PSD

Este şi tonul dumneavoastră de profesor. (...) Am primit multe referinţe privind lacunele acestui proiect. Nu mai faceţi trimiteri la per-soane. Acceptaţi că acest proiect este perfectibil.
Dănuţ Culeţu, deputat PNL


Efectele intrării în insolvență
- toate procedurile de executare silită a datornicului se suspendă pe durata insolvenţei
- pe durata insolvenţei nu se vor acumula dobânzi pena-lizatoare privind creanţele
- datornicul nu mai poate dispune de bunurile sale fără acordul prealabil al administratorului judiciar, cu excepţia cheltuielilor pentru traiul de bază. În rest, orice achiziţie trebuie aprobată de administratorul judiciar. Cu alte cuvinte, adio vacanţe sau telefoane scumpe.
În cel mult trei luni de la depunere, Comisia de Insolvenţă acceptă sau dă o altă soluţie pentru planul de rambursare. Dacă planul de rambursare nu corespunde sau nu este respectat de datornic, atunci se poate decide lichi¬darea activelor celui intrat în insolvenţă.


Cum se depune insolvența
Datornicul trebuie să furnizeze următoarele documente şi informaţii către Comisia de Insolvenţă:
» un raport al bunurilor pe care le are în proprietate, veniturile disponibile şi veniturile preconizate în viitorii 5 ani;
» o listă cu bunurile mobile şi imobile de peste 1.000 lei înstrăinate în ultimii 4 ani
» declaraţie pe proprie răspun¬dere privind motivele intrării în incapacitate de plată
» o propunere de plan pentru plata datoriilor sau poate cere ajutorul administrato-rului judiciar