Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Traian Băsescu a trimis ieri Parlamentului spre reexaminare a legii de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Penală şi a altor legi.
⢠Radu Mazăre: "Preşedintele nostru iubit şi tupeist şi-a făcut din DNA ceea ce comuniştii aveau din Securitate"
Modificare CPP
Preşedintele Traian Băsescu a trimis ieri Parlamentului spre reexaminare a legii de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Penală şi a altor legi. El a explicat că noile modificări făcute de Camera Deputaţilor subordonează interesul public celui personal. Băsescu a arătat că restrăngerea prerogativelor organelor judiciare este extrem de gravă, fiind de natură a submina capacitatea acestora de a afla adevărul, generănd o "disoluţie a autorităţii instituţiilor statului". "Dacă aş fi promovat această lege azi, ar fi ieşit de sub urmărirea penală Patriciu, Tender, Mazăre, Codruţ Şeres, Remeş, Păcuraru, Chiuariu, Nagy, Şerban Mihăilescu şi mulţi alţii. Ţinta acestor modificări la Codul de procedură penală a fost clientela politică."
ACCENT PE PARTEA VaTaMATa. Traian Băsescu a spus că s-ar fi aşteptat ca noile prevederi să stabilească drepturile şi garanţiile procesuale ale părţilor vătămate, "cu acurateţe". "Din păcate, nu a reprezentat o preocupare semnificativă a Legislativului. Am să vă dau exemple: ar fi fost extrem de important dacă am fi avut indicaţii in Cod despre cum este protejată comunicatea dacă un primar fură. Din cod aflăm insă cum il protejează pe primar", a spus Traian Băsescu. "La fel ar fi fost interesant să aflăm din Codul Penal, din Codul de Procedură Penală cum este protejată naţiunea romănă dacă un ministru fură. Noi aflăm din acest cod cum este protejat ministrul. Şi se ridică tot felul de ingrădiri in a se desfăşura ancheta. De asemeni, era foarte important dacă am fi putut afla cum este protejat un patron care este furat de salariaţi. Noi aflăm aici căt de bine poate fi protejat salariatul care fură. De asemeni, era extrem de important să vedem care sunt drepturile unui cetăţean in casa căruia, prin efracţie, un infractor intră pe timp de noapte şi ii fură bunuri sau il agresează. Nu, noi aflăm cum este protejat interesul infractorului care a intrat in casă. Sau, pur şi simplu, să aflăm cum este protejat un cetăţean căruia i se fură portofelul in autobuz. Nu, noi aflăm cum este protejat cel care fură", a declarat şeful statului.
DISOLUŢIA AUTORITaŢII. Preşedintele a apreciat că modificările la CPP cu accent pe drepturile persoanelor invinuite sau inculpate in cauze grave "implică restrăngerea gravă a prerogativelor organelor judiciare". "Restrăngere extrem de periculoasă deoarece afectează eficacitatea organelor de cercetare şi subminează capacitatea lor de a afla adevărul. O asemenea iniţiativă este de natură să genereze o disoluţie a autorităţii instituţiilor statului şi să blocheze activitatea de cercetare şi de urmărire penală. Traian Băsescu a criticat şi modificările privind interceptările telefonice, arătăndu-se ingrijorat că organele judiciare nu vor mai putea strănge probe prin acest mijloc. "Interceptările nu se mai pot efectua decăt după inceperea urmării penale, dar in acest moment persoana trebuie să fie informată că este investigată. Din acest motiv prin interceptări este puţin probabil să se mai obţină informaţii relevante pentru anchetă, atăta vreme căt persoanele investigate sunt prevenite. Vă dau un exemplu: un cetăţean care intră pe teritoriul Romăniei, fie el străin sau romăn, despre care din informaţii de la instituţii omoloage, instituţiile statului romăn primesc informaţia de suspiciune pentru posibile acte de terorism, acest cetăţean nu poate fi pus sub supraveghere pănă cănd nu i se aduce la cunoştinţă că a fost pus sub urmărire penală. Astfel de prevederi in Codul de Procedură Penală sunt de natură să afecteze inclusiv securitatea naţională a ţării. Dar au mers pănă acolo incăt au acceptat astfel de prevederi ca să-şi poată proteja clientela politică fără să le pese de importanţa actului lor pentru securitatea naţională", a spus Băsescu.
Preşedintele a mai criticat şi prevederea care spune că răspunsul la cererea unei părţi in proces cu privire la efectuarea unei expertize obligatoriu trebuie să fie pozitiv, in timp ce pănă acum solicitarea era evaluată de judecător sau de procuror, "pentru a se evita tergiversarea procesului penal". "Acum administrarea acestei probe devine obligatorie prin simpla cerere a părţii. In dosarele cu mai multe persoane, acestea, pe rănd, pot cere expertiză, lungind la infinit procesul penal", a declarat şeful statului.
CLIENTELA POLITICa. Criticile prezidenţiale au continuat: "Limitarea duratei anchetei penale la şase luni cu posibilitatea de prelungire doar in circumstanţe excepţionale. Acest lucru este o piedică uriaşă in investigarea eficientă a infracţiunilor complexe de criminalitate organizată, corupţie şi infracţiuni economice. Anchetele in aceste dosare sunt prin natura lor indelungate, iar această limitare va duce la imposibilitatea organelor de urmărire penală de a aduna probe suficiente. Ne aflăm in situaţia unei incercări de blocare a anchetelor penale in dosare complexe. V-aş da doar un exemplu ce se intămplă intr-o ţară europeană. Aţi aflat zilele trecute că o structură mafiotă din Italia a fost, in sfărşit, probată de carabinieri după 12 ani şi s-au produs arestările zilele trecute. Ce-ar fi ca italienii, sau orice ţară civilizată, să aibă o astfel de limitare la anchete, timp de şase luni. Dar dacă venim aici la noi acasă, numai din dosarele publice, vă pot spune că dacă aş fi promulgat această lege astăzi, ieşeau de sub urmărire penală domnii Patriciu, domnul Tender, domnul Mazăre, domnul Adrian Năstase, domnul Codruţ Şereş, domnul Remeş, domnul Păcuraru, domnul Chiuariu, domnul Nagy, domnul Şerban Mihăilescu şi mulţi alţii. Tinta acestei modificări la Codul de Procedură Penală a fost clientela politică".
CONSECINŢA DEOSEBIT DE GRAVa. Şeful statului a criticat şi ridicarea pragului de la care se consideră că o infracţiune are consecinţe deosebit de grave, "de la 200 mii lei pănă la 30 milioane de lei, deci aproape 10 milioane de euro". "Acest lucru face ca foarte multe dosare aflate acum pe rol, cu evaziune fiscală, delapidări, să rămănă in afara posibilităţii de a mai fi sancţionate de instanţă. Imaginaţi-vă, cei care au făcut evaziune fiscală de peste 10 milioane de euro se pot culca liniştiţi dacă măine s-ar promulga acest Cod de procedură penală". "Imaginaţi-vă doar perioada de investigaţie a unei evaziuni fiscale de 10 milioane de euro, perioada de judecată la judecătorie durează un an, un an şi jumătate, doi chiar, apoi apelul la Curtea de Apel, alt an, an şi jumătate şi urmează Curtea Supremă de Justiţie. Toţi cei care au delapidat pănă in 10 milioane de euro se pot culca liniştiţi, dacă măine s-ar promulga acest Cod de Procedură Penală" a spus Băsescu.
De precizat că schimbarea noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" determină aplicarea de pedepse mai mici, prin imposibilitatea incadrării faptei la categoria "deosebit de grav", dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune nu e mai mare de 30 de milioane de lei.
EXEMPLUL CU ZIARIŞTII. "Un alt exemplu este unul care vă priveşte şi nu aş vrea să consideraţi că-l dau din motive populiste, pur şi simplu, contravine unor norme CEDO: sancţionarea cu inchisoarea a jurnaliştilor pentru difuzarea de inregistrări audio sau video, in care sunt relatate presupuse fapte infracţionale ale unor persoane. Din acest punct de vedere, practica CEDO este constantă, in sensul că inregistrările pot fi difuzate pe criteriul interesului public, care primează in acest caz faţă de interesul privat. O astfel de prevedere contravine oricărei norme de apărare a interesului public. Acestea sunt doar căteva din modificările aduse Codului de Procedură Penală şi din care se poate observa in special interesul legiuitorului pentru a proteja drepturile persoanelor suspectate de săvărşirea unor fapte penale, nu şi protejarea drepturilor persoanelor vătămate prin săvărşirea de infracţiuni. De aceea, am solicitat parlamentului reexaminarea legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Penală, in sensul păstrării intacte a prevederilor din această ordonanţă. Asta a fost declaraţia pe care am dorit s-o fac".
NEOFICIAL. Preşedintele a ţinut să spună ziariştilor prezenţi la Cotroceni, ca mai are de făcut o precizare, dar după ce aceştia au inchis camerele de luat vederi şi reportofoanele. Traian Băsescu a arătat că prevederile aşa cum au fost aprobate de Parlament il favorizau şi pe el, in dosarul Flota. Şeful statului a subliniat insă că el nu-şi rezolvă problemele astfel.
REMEMBER. Reamintim că modificările criticate au fost adoptate de Camera Deputaţilor, cameră decizională, la data de 22 octombrie, legea fiind trimisă preşedintelui spre promulgare in 5 noiembrie. Reacţia Ministerului Public, a organizaţiilor profesionale din justiţie, dar şi a societăţii civile l-a determinat pe ministrul Justiţiei să anunţe că va cere preşedintelui să nu promulge legea. Săptămăna trecută, chiar ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Nicholas Taubman, a criticat modificările, lui alăturăndu-i-se şi Ambasada Marii Britanii la Bucureşti, care şi-a exprimat, de asemenea, ingrijorarea.
Declaraţie de presă a preşedintelui Romăniei, Traian Băsescu
"Am considerat că este obligatoriu să fac o declaraţie publică, legată de cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală,Modificările cererii de reexaminare sunt următoarele: Modificările aduse Codului de procedură penală vizează in principal subordonarea interesului public de aflare a adevărului in cauzele penale, către interesul personal al celor cercetaţi sau judecaţi in legătură cu săvărşirea de infracţiuni.
Este o acţiune fără precedent, in istoria juridică a Romăniei, cănd un Parlament subordonează interesul public interesului presupusului infractor.
In ceea ce priveşte modificările aduse Codului de procedură penală aş vrea să merg dincolo de aporecierile care sunt de ordin tehnic şi uneori voi recurge la a exemplifica efectele.
Consider că mai de grabă ar fi fost de dorit ca modificările la Codul de procedură penală să stabilească cu acurateţe drepturile şi garanţiile procesuale ale persoanelor vătămate prin săvărşirea de infracţiuni. Din păcate acest aspect nu a reprezentat o preocupare semnificativă a legislativului. Spre exemplu ar fi fost extrem de important dacă in interiorul Legii am fi avut indicaţiile precise cum este protejată comunitatea dacă un primar fură? Nu! Codul de procedură penală se ingrijeşte de cum il protejează pe primar, dacă el fură din banii comunităţii. La fel ar fi fost interesant să aflăm din Codul de procedură penală cum este protejată naţiunea romănă dacă un m inistru fură. Noi aflăm din acest cod cum este protejat ministrul şi se ridică tot felul de ingrădiri in a se desfăşura ancheta. De asemenea, era foarte important dacă am fi putut afla cum este protejat un patron care este furat de salariat. Noi aflăm aici căt de bine poate fi protejat salariatul care fură. De asemenea era extrem de important să vedem care sunt drepturile drepoturile unui cetăţean, in casa căruia, prin efracţie, un infractor intră pe timp de noapte şi ii fură bunuri sau il agresează. Nu ! Noi aflăm cum este protejat interesul infractorului care a intrat in casă. Sau pur şi simplu să aflăm cum este protejat un cetăţean căruia i se fură portofelul in autobuz. Nu! Noi aflăm cum este protejat cel care fură.
Aproape toate modificările aduse Codului de procedură penală prin legea transmisă spre promulgare vizează accentuarea drepturilor persoanelor invinuite sau inculpate in cauze penale şi implică restrăngerea gravă a prerogativelor organelor judiciare insărcinate cu cercetarea şi judecarea acestor cauze.
Această restrăngere este extrem de periculoasa pentru că afectează eficacitatea activităţii organelor judiciare şi subminează capacitatea acestora de a afla adevărul in cadul procesuelor penale. Astfel de initiative sunt de natură să genereze o disoluţie a autorităţii instituţiilor statului şi să blocheze activitatea de cercetare şi urmărire penală.
Argumentez aceste afirmţii cu căteva prevederi din noul Cod de procedură penală. De exemplu, interceptările nu s emai pot efectua decăt după inceperea urmăririi penale, dar in acest moment persoana trebuie sa fie informată de investigator. Din acest motiv, prin interceptări este puţin probabil să se mai obţină informaţii relevante pentru anchetă, atăta timp căt persoanele investigate suntprevenite. Vă dau un exemplu. Un cetăţean care intră pe teritoriul Romăniei, fie el străin sau romăn, despre care, din informaţii de la instituţii omoloage, instituţiile statului romăn primesc informaţia de suspiciune pentru posibile acte de terorism. Acest cetăţean nu poate fi pus sub supraveghere pănă cănd nu i se aduce la cunoştinţă că a fost pus sub urmărire penala. Astfel de prevederi din Codul de procedură penală sunt de natură să afecteze inclusiv securitatea naţională a ţării.
Dar au mers pănă acolo incăt au acceptat astfel de prevederi ca să işi poată proteja clientela politică fără să le pese de importanţa actului lor pentru securitatea naţională. Un alt exemplu: limitarea duratei anchetei penale la 6 luni, cu posibilitatea de prelungire doar in circumstanţe excepţionale. Acest lucru este o piedică uriaşă in investigarea eficientă a infracţiunilor complexe de criminalitate organizată, corupţie şi infracţiuni economice.
Anchetele in aceste dosare sunt prin natura lor indelungate, iar aceasta limitare va duce la imposibilitatea organelor de urmărire penală de a aduna probe suficiente. Ne aflăm in situaţia unei incercări de blocare a anchetelor penale in dosare complexe. V-aş da doar un exemplu de ce se intamplă intr-o ţară europeană. Aţi aflat zilele trecute că o structură mafiotă din Italia a fost in sfărşit probată de carabinieri după 12 ani şi s-au produs arestările zilele trecute. Ce ar fi ca italienii sau orice ţara civilizată să aibă astfel de limitare la anchete timp de 6 luni?
Dar dacă venim aici, la noi acasă, numai din dosarele publice vă pot spune că dacă aş fi promulgat această lege astăzi ieşeau de sub urmărire penală domnul Patriciu, domnul Tender, domnul Mazăre, domnul Adrian Năstase, domnul Codrut Şereş, domnul Remeş, domnul Păcuraru, domnul Chiuariu, domnul Nagy, domnul Şerban Mihăilescu şi mulţi alţii.
Ţinta acestei modificări la Codul de Procedură Penală a fost clientela politică. O alta modificare care vine să argumenteze interesul politic al modificărilor la Codul de Procedură Penală este cea care vizează creşterea valorii de la care se poate vorbi despre generarea unor consecinţe deosebit de grave. De la 200 de mii de lei pănă la 30 de milioane de lei, deci pănă la aproape 10 milioane de euro. Acest lucru face ca foarte multe dosare aflate acum pe rol, in care s-au produs evaziune fiscală, delapidări pănă la 10 milioane de euro să rămănă in afara posibilităţii de a mai fi sancţionate de instanţe.
Imaginaţi-vă doar, perioada de investigaţie a unei evaziuni fiscale de 10 milioane de euro: perioada de judecată la judecătorie dureaza un an, un an şi jumatate sau chiar doi ani, apoi un an, un an şi jumătate apelul la Curtea de Apel, şi urmează Curtea Supremă de Justiţie. Astfel, toţi cei care au delapidat pănă in 10 milioane de euro se pot culca liniştiţi dacă măine s-ar promulga acest Cod de Procedură Penală.
O altă prevedere din noul Cod Penal. Oricare parte din proces poate cere efectuarea unor expertize, iar solicitarea este obligatoriu a primi răspuns pozitiv. Pănă acum, necesitatea de a efectua expertize era evaluată de către judecător sau de către procuror pentru a se evita tergiversarea nejustificată a procesului penal. Acum, administrarea acestei probe devine obligatorie prin simpla cerere a părţii care o solicită. In dosarele in care sunt investigate mai multe persoane, acestea vor putea solicita pe rănd efectuarea de expertize, prelungind la infinit procesul penal.
Un alt exemplu este unul care vă priveşte şi contravine unor norme CEDO. Sancţionarea cu inchisoare a jurnaliştilor pentru difuzarea de inregistrări audio sau video in care sunt relatate presupuse fapte infracţionale ale unor persoane. Din acest punct de vedere, practica CEDO este constantă in sensul că inregistrările pot fi difuzate pe criteriul interesului public, care primează in acest caz faţă de interesul privat. O astfel de prevedere contravine oricărei norme de aparare a interesului public.
Acestea sunt doar căteva din modificările aduse Codului de procedură penală şi din care se poate observa in special interesul legiuitorului pentru protejarea drepturilor persoanelor suspectate de săvărşirea unor fapte penale, nu şi protejarea drepturilor persoanelor vătămate prin săvărşirea de infracţiuni
De aceea, am solicitat Parlamentului reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, in sensul păstrării intacte a prevederilor din aceasta Ordonanţa."
- declaraţie de presa - www.presidencz.ro
