Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Presedintele executiv al PSD, Adrian Nastase, era premier cand Guvernul, cu sprijinul CSAT, a decis in 2004 sa apeleze la Curtea Internationala de Justitie de la Haga in diferendul cu Ucraina, legat de delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive. Astazi ne dezvaluie ca nu s-a putut realiza o apropiere a pozitiilor celor doua parti in nici o problema care facea obiectul negocierilor si in special pe rolul Insulei Serpilor.
Jurnalul National: La 15 august 2005 a fost depus, la Haga, la Curtea Internationala de Justitie, Memoriul partii romane in procesul de delimitare a spatiilor maritime in Marea Neagra, intre Romania si Ucraina. Cum comentati acest demers?
Adrian Nastase: Fara indoiala, sustinem procedurile din fata Curtii Internationale de Justitie. De altfel, dupa cum cunoasteti, decizia de a folosi aceasta modalitate de solutionare a chestiunii delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra a fost luata de catre Guvernul PSD, anul trecut, in septembrie, intarita si de o hotarare a CSAT in aceasta privinta. Cred ca este un lucru bun ca se continua aceasta procedura, chiar daca, la inceputul anului, aparusera unele semne de intrebare.
Se poate vorbi de un esec al diplomatiei romanesti in negocierile cu Ucraina?
In diplomatie nu se discuta despre esec, pana cand negocierile nu sunt finalizate, pana cand nu li se pune capat in mod formal. Exista in continuare negocieri care se desfasoara in paralel cu procesul de la Haga, ceea ce reprezinta o practica si a altor state.
Dar care a fost problema din cauza careia negocierile au atins un punct mort, ajungandu-se la Haga?
Problema este ca, in cadrul acestor negocieri, care
s-au desfasurat de mai bine de sase ani, nu s-a putut realiza o apropiere a pozitiilor partilor in toate privintele, in special, daca imi aduc aminte, in ceea ce priveste metoda de delimitare si rolul pe care il poate juca Insula Serpilor in acest proces. Insula Serpilor are un rol diferit in stabilirea liniei de delimitare, daca este considerata stanca, fara potential economic sau de a sustine viata umana, respectiv daca este considerata insula in adevaratul sens al cuvantului, cu populatie, cu viata economica. Dupa cum se stie, in aceste negocieri, care s-au finalizat cu obtinerea unui compromis, partea romana a sustinut, pe baza datelor geologice ale Insulei Serpilor, ca aceasta este o stanca si, ca atare, nu poate avea platou continental. Partea ucraineana a sustinut exact contrariul.
Problemele persista
Totusi, anul trecut exista un alt climat politic, mai tensionat, intre cele doua tari, cu un alt regim de guvernare in Ucraina. Problema platoului continental se suprapunea peste chestiunea Bistroe, problema minoritatii romane...
Sigur, era un alt regim la guvernare la Kiev. Dar iata ca toate aceste probleme pe care le mentionati - si Bistroe, si problema minoritatii romane, si Krivoi Rog - persista. Decizia recurgerii la competenta CIJ a fost luata cu toata raspunderea, avand in vedere, in primul rand, interesul national romanesc. Este una din acele teme cu incarcatura si politica, dar si economica substantiala - pentru ca in perimetru care este supus delimitarii de catre Curte exista, se pare, resurse importante de hidrocarburi - , care tine de interesul national, si nu al unui guvern sau altul, al unui partid sau altul.
O data cu schimbarea puterilor de la Bucuresti si Kiev, se vorbea de o relansare a relatiilor bilaterale, existand sperante in ce priveste mersul negocierilor. Cat de mult conteaza relatiile personale, prietenia in
astfel de negocieri?
Fara indoiala, relatiile personale ale liderilor unor state, ai unor guverne conteaza, insa ceea ce este cel mai important in acest caz concret este ca rezultatul obtinut sa corespunda interesului national, bazandu-se pe normele de drept international care se aplica. Solutia CIJ stim cu certitudine ca raspunde unor astfel de exigente.
Incredere in forurile internationale
Aveti incredere in Curtea de la Haga. E o solutie buna in acest caz?
Da. Curtea Internationala de Justitie este un for de mare autoritate juridica - o spun si ca profesor de drept international, nu doar ca fost premier care a luat decizia folosirii ei - , ale carei solutii sunt intotdeauna corecte, echilibrate si care satisfac interesele partilor la diferend. Este impartiala, judecatorii sunt profesionisti desavarsiti si, in plus, a mai solutionat numeroase diferende teritoriale si delimitari maritime. Solutia vine intr-un termen definit, chiar daca procedura este relativ indelungata, spre deosebire de negocieri, care se pot prelungi nedefinit. De altfel, am luat decizia de a folosi CIJ tocmai pentru ca negocierile au durat prea mult, peste 6 ani, daca nu ma insel, fara sa se produca apropieri ale pozitiilor partilor. O decizie a CIJ are si un avantaj politic incontestabil pentru guvernele implicate: ea trebuie executata obligatoriu, pentru ca face parte din obligatiile internationale asumate prin Carta ONU si tine de asigurarea ordinii publice internationale. In sfarsit, recursul la CIJ elimina o problema bilaterala dificila din punct de vedere politic prin recursul la o formula juridica a carei eficienta si corectitudine nu poate fi pusa la indoiala. Pana la urma, procesul de la CIJ are o foarte importanta contributie la consolidarea bunei vecinatati cu Ucraina, prin clarificarea acestei chestiuni care se negociaza fara finalitate de atata timp, iar uneori cu accente de dezbatere publica destul de aprinse. Acest rationament a contat mult in luarea deciziei anul trecut. In acelasi timp, sunt convins ca statele de anvergura Romaniei pot obtine mult mai mult prin recursul la instrumentele de drept international, decat prin mijloace politice directe. Am dovedit-o prin modul de solutionare, cu succes, in perioada 2001-2003, a problemei legii maghiarilor din statele vecine Ungariei, cand am utilizat organisme europene cu profil juridic sau politic: Comisia de la Venetia, Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Comisia Europeana. Si iata, avem astazi, ca urmare a acelui efort politico-diplomatic si juridic considerabil, care a clarificat o problema litigioasa complicata si cu mare incarcatura politica, o relatie aproape perfecta cu Ungaria - poate cea mai buna relatie cu un stat vecin. Si aceasta este o realizare a guvernarii PSD. In sfarsit, sustinem acest demers de la Haga pentru ca el are si potentialul, pe langa beneficiile economice importante pentru Romania si politice in relatia bilaterala de buna vecinatate cu Ucraina, de a consolida prestigiul international al scolii romane de drept international si al Romaniei pe scena internationala.
Spuneati ca procedura e relativ indelungata. Cat va dura pana vom avea o sentinta a CIJ Haga? E adevarat ca 4 ani?
Nu putem estima cu exactitate cat va dura acest caz, pentru ca fiecare speta are propriile sale particularitati. Ca medie, intr-adevar, procesele de la CIJ au durat in jur de 4 ani, ceea ce constituie un interval relativ scurt, avand in vedere procedura complexa a forului de la Haga. Au existat procese finalizate mai rapid, dar si altele care au durat mult mai mult. Probabil ca termenul de 3-4 ani este rezonabil in cazul nostru.
