x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Ministrul Elena Udrea şterge urmele secretizării

Ministrul Elena Udrea şterge urmele secretizării

de Adriana Duţulescu    |    15 Apr 2010   •   00:00
Ministrul Elena Udrea şterge urmele secretizării
Sursa foto: Marin Raica/Jurnalul Naţional

După articolul din Jurnalul Naţional, cele două documente postate pe site-ul ministerului condus de Elena Udrea, adevărate manuale de ocolit legea, pe motiv că este "improprie", au fost şterse. Un comunicat al MDRT aruncă vina pe fostul ministru din 2008, Laszlo Borbely. Acesta zice că habar nu are despre ce vorbeşte Udrea.

În urma publicării în ediţia de ieri a Jurnalului Naţional a informaţiilor referitoare la proiectul de modificare a ghidului de achiziţii publice prin care anumite contracte să poată ocoli legea, pe motiv că este "improprie", iar altele să fie secrete, Ministerul Dezvoltării Regionale a emis un comunicat în care susţine că cele două documente aflate ieri pe site-ul MDRT aparţineau de fapt guvenării liberale a lui Călin Popescu Tăriceanu!

MINISTRUL DIN 2008 NU-ŞI AMINTEŞTE
"Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu are contracte de achiziţii publice cu caracter clasificat, iar la nivelul instituţiei nu au existat, în actualul mandat, discuţii cu privire la o posibilă secretizare a documentelor aferente achiziţiilor publice. Dimpotrivă, toate măsurile întreprinse de ministrul Elena Udrea şi toate declaraţiile sale arată preocuparea pentru creşterea transparenţei şi eficienţei procedurilor de achiziţie publică.

Documentul la care Jurnalul Naţional face referire a fost postat pe site în februarie 2008, aşadar nu a fost elaborat şi nici aprobat de actuala conducere a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului", se arată în comunicatul Ministerului, cu precizarea că "în urma analizei, s-a constatat că nu mai este de actualitate, documentul a fost retras de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului".

Numai că ceea ce susţine ministerul condus de Elena Udrea este cel puţin ciudat, în primul rând pentru că în februarie 2008 nu exista un Minister al Dezvoltării Regionale, care a fost inventat în noiembrie 2009, pentru Vasile Blaga, iar în al doilea rând nu a figurat în nici una din ultimele săptămâni pe site-ul MDRT, unde a fost postat la capitolul "Achiziţii". De curând, şi nu aşa cum susţine un al doilea comunicat al ministerului, "de doi ani".

În februarie 2008, ministru al Dezvoltării şi Lucrărilor Publice şi Locuinţelor era actualul ministru al Mediului, Laszlo Borbely. Deci dacă ceea ce susţine comunicatul ministerului Elenei Udrea este adevărat, el ar trebui să fie autorul celor două proiecte, sau măcar să ştie despre ele. Întrebat de Jurnalul Naţional dacă îşi aminteşte să fi avut la minister, în februarie 2008, vreun proiect de modificare a Ghidului de achiziţii publice, Laszlo Borbely a spus că nu.

Când a auzit că Elena Udrea susţine contrariul, Borbely s-a enervat: "Nu ştiu despre ce vorbiţi! Trimiteţi documentaţia la minister, la biroul de presă, şi o să vă răspundem!".

"VALORILE MORALE SUNT RELATIVE"
Cele două documente care au fost şterse de pe site-ul ministerului în urma scandalului mediatic reprezentau un "proiect de propuneri privind completarea şi actualizarea ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice" şi "Codul de conduită etică al achiziţiilor publice". Acesta din urmă era un adevărat manual de filosofie a corupţiei, având o introducere care spunea că "valorile morale sunt relative şi nimeni nu poate determina ceea ce trebuie considerat ca fiind just în mod absolut.

De asemenea, nu se poate afirma că o normă este morală, deoarece nu există morală absolută. Aşadar, o reglementare poate fi conformă cu un sistem de morală şi contrarie altui sistem".

Proiectul privind "completarea şi actualizarea ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică" instituia două categorii de contracte - cele pentru care "legea este improprie" şi cele secret de stat. Astfel, draftul Ministerului Dezvoltării împărţea contractele de achiziţii publice "după obligaţia de a respecta legea achiziţiilor publice" în "contracte care trebuie să urmeze legea", "contracte considerate excepţii de la aplicarea legii", contracte de siguranţă naţională, "contracte pentru care este improprie aplicarea legii" şi "contractul secret de stat".

LEGEA, DECLARATĂ "IMPROPRIE"
Contractele pentru care "este improprie aplicarea legii", formulare halucinantă din draftul retras de Ministerul Dezvoltării şi Turismului, se refereau la "cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de programe destinate difuzării de instituţii de radiodifuziune şi televiziune", adică, de exemplu, acelea în care ministerul condus de Elena Udrea virează bani pentru emisiuni publicitare.

Tot la capitolul contractelor cărora legea le este "improprie" se înscriau cele care au ca obiect cumpărarea sau închirierea de terenuri sau clădiri, sau contractele care se referă la încheierea de contracte de muncă.

Mai apăreau şi "contracte în a căror atribuire trebuie să se respecte numai anumite prevederi ale legii", cum ar fi contractele de prestări servicii cu valoare mai mare sau egală cu 125.000 de euro şi contractele sectoriale cu valoare egală sau mai mare de 420.000 de euro.

CONTRACTE SECRETE
Propunerile de modificare a ghidului de achizţii publice publicat pe site-ul MDRT împărţeau contractele în "publice", "parţial publice" şi "secret de stat". Contractul cu caracter clasificat "este contractul inclus în categoria informaţiilor clasificate, respectiv considerat secret de stat".

Nu este foarte clar de ce ar fi contractele de achiziţii publice de la Ministerul Dezvotării şi Turismului secrete de stat, aşa cum este total de neînţeles de ce la ministerul Elenei Udrea se face vorbire de "Contracte sensibile, atribuite de o autoritate contractantă din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale, contracte care pot conduce la furnizarea unor informaţii a căror divulgare ar fi contrară intereselor esenţiale de securitate ale ţării, contracte care implică protecţia unor interese esenţiale de securitate ale ţării, în legătură cu producţia sau comercializarea de arme, muniţii şi material de război".

 

Secretizarea contractelor cu miză mare
Istoria recentă a dovedit că secretizarea anumitor contracte, chiar dacă acestea presupun bani publici, este o metodă des folosită pentru ascunderea unor învârteli profitabile pentru cei care le semnează şi neprofitabile pentru bugetul naţional. Contractele Bechtel, EADS, Apa Nova, Electrocentrale Bucureşti SA, RAFO, afacerea Sterling şi platoul continental al Mării Negre (aproape toate privatizările din energie, de altfel) etc. au câte un articol care prevede explicit caracterul secret al datelor contractuale privind bunurile publice, articole care contravin legii accesului la informaţii de interes public, adică Legea 544/2001.

În momente de conflict politic, CSAT a desecretizat anexele contractului Sterling, pentru ca Traian Băsescu să folosească scandalul generat împotriva lui Tăriceanu. Contractul EADS a fost desecretizat fără anexe, tot ca urmare a unui scandal mediatic, amplificat de conflicte politice.

Cu alte cuvinte, când desecretizarea este pe placul preşedintelui, se dispune, când nu, se aplică secretizarea. Altfel, discursurile despre transparenţă, şi mai ales transparenţa folosirii banului public, sunt repetate până la obsesie şi de preşedinte, şi de liderii PD-L.


Citiţi: Codul de conduită etică al achizţiilor publice - format pdf

×
Subiecte în articol: politic