Noile legi ale Justiției, între CCR și statul paralel

În primele trei zile de lucru, în comisia specială pentru legile Justiției condusă de Florin Iordache a fost mai mult circ decât pâine. Aleșii s-au contrat dur pe amendamente, Opoziția a stat mai mult pe afară, iar la Palatul Cotroceni se pregătește contestarea la CCR.

Nemulţumite de cum schimbă majoritatea legile Justiţiei, Preşedinţia şi Opoziţia intenționează să le conteste la Curtea Constituţională. Până atunci, face tot ce poate pentru a întârzia votul final, care se vrea a fi dat cel mai târziu pe 10 decembrie. De cealaltă parte, coaliția PSD-ALDE invocă pericolul aşa-numitului stat paralel. În consecință, au tăiat o parte din atribuţiile preşedintelui ţării legate de numirea sau revocarea magistraţilor. I-au lăsat un cuvânt de spus doar pentru procurorii-şefi. Iar comisiile de control ale SRI şi SIE, şi nu CSM, vor verifica posibile legături ale procurorilor şi judecătorilor cu serviciile. Majoritatea parlamentară a impus primele modificări pentru statutul judecătorilor şi procurorilor, pe care Opoziția le califică drept neconstituționale. Astfel, procurorii și judecătorii ar urma să-și desfășoare activitatea, potrivit principiului controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei, numit politic. Nici Klaus Iohannis nu mai are atribuțiile intacte, unul dintre amendamentele adoptate fiind acela prin care șefului statului i se ia dreptul de a refuza propunerile de numire sau revocare a simplilor magistrați, dar și a celor din conducerea ÎCCJ. O decizie a CCR din 2005 nu permite însă o astfel de modificare a legii, pentru că ar goli de conținut atribuțiile prezidențiale. Cu dreptul de veto limitat la procurorii-șefi de la Parchetul General, DNA și DIICOT, președintele Klaus Iohannis, dar și Opoziția se pregătesc de ripostă, inclusiv prin atac la CCR. Nu sunt singurii contestatari. Liderii PSD și ALDE se apără: modificarea legilor Justiției ar fi singura soluție în lupta cu ceea ce ei numesc statul paralel.