Cum încearcă partidele să mimeze democrația internă

Alegerea lui Liviu Dragnea ca preşedinte al PSD, din postura de unic candidat, prin votul exprimat de toţi membrii partidului se înscrie în seria încercărilor partidelor româneşti de a mima democraţia internă de partid, încercări ce uneori s-au transformat în farse electorale, înclinaţia către fraudă fiind irepresibilă.

Duminică, Liviu Dragnea a obţinut 97% dintre sufragiile exprimate de membrii de partid ai PSD. Întoarcerea la poporul pesedist este deja o idee cu tradiţie. În 2004, PSD a ieşit destul de şifonat din alegerile locale, Alianţa D.A. câştigând în zone pe care le considerau fiefuri sigure. Sesizând pericolul pentru parlamentare şi prezidenţiale, Adrian Năstase a luat o serie de măsuri menite să readucă partidul mai aproape de oameni, printre ele aflându-se şi desemnarea candidaţilor la alegerile parlamentare prin votul membrilor de partid. Experimentul a fost un eşec de proporţii, liderii de organizaţii judeţene având grijă ca pe locurile fruntaşe să se afle persoanele agreate de ei. Au fost cazuri în care mânăria a fost atât de grosieră încât unii candidaţi au obţinut mai multe voturi decât numărul de votanţi. Odată ajunse listele la centru, conducerea partidului le-a mai ajustat încă o dată astfel încât se poate spune că pesediştii au fost deranjaţi degeaba. Ideea alegerilor interne a rămas însă, în 2010 fiind trecută în statut obligativitatea ca liderul partidului să fie ales prin votul direct al membrilor PSD. Până atunci,m la Congresul din 2013, Ponta a organizat un nou experiment: conducerea a fost aleasă de către delegaţi prin vot electronic, în cabine în care erau puse un fel de „bancomate”. Timpul pentru scrutin a fost scurtat, dar nu cât se estima întrucât unii delegaţi nu au înţeles cum ar trebui să procedeze.

Farsele de la PDL
Ideea alegerilor interne a apărut şi în PDL după 2008, fiind promovată îndeosebi de către „dăscălime”, intelectualii intraţi recent în partid. Printre ei, Sever Voinescu, americanofil declarat şi partizan al sistemului alegerilor interne din partidele din SUA. Într-un partid foarte disciplinat ca PDL, în care respectul pentru ierarhie căpăta deseori supărătoare accente cazone, ideea nu a fost prea bine primită. În locul acestei „aventuri”, liderii partidului au rămas suporterii sistemului de sondaje pe baza cărora este desemnat candidat într-un colegiu persoana care avea cele mai mari şanse de succes în faţa candidaţilor celorlalte partide. Cât despre conducerea centrală, nu i-a trecut nimănui prin cap să se renunţe la sistemul Congresului. Rezultatele catastrofale ale partidului în 2012 au determinat o schimbare de atitudine. Ca să menţină sub flamura portocalie oastea decimată a PDL, Vasile Blaga a susţinut desemnarea candidatului la alegerile prezidenţiale pe baza alegerilor interne. Cătălin Predoiu şi Gheorghe Falcă s-au înfruntat în 2013 în această cursă, primul din postura de candidat agreat de conducere, în timp ce Falcă făcea figură de „dizident” la acea vreme. Pentru a preîntâmpina surprizele, votul a fost dat în mai mult etape, pe regiuni, astfel încât Predoiu nu a avut nicio problemă în a se impune pe baza liniei sugerate de conducerea partidului. În noul PNL, pentru alegerile locale se merge pe modalitatea veche a sondajelor de opinie, nu pe alegeri interne, în care organizaţiile să-şi desemneze liber candidatul. Metoda are dezavantajul că nu este transparentă şi nu exclude manevrele interne prin care un candidat este favorizat în detrimentul altuia, ce nu este pe placul conducerii centrale. Pe de altă parte, alegerea prin plebiscit stârneşte amintiri neplăcute din Epoca de Aur când Ceauşescu era reales cu procente ameţitoare de poporul încântat. Mai ales dacă este un singur candidat, precum Liviu Dragnea la şefia PSD.


În 2004, Adrian Năstase a preluat modelul alegerilor interne de la socialiştii din Franţa şi Israel, însă aplicarea a fost tipic românescă, marcată de nereguli majore.


Cătălin Predoiu nu a mai apucat să candideze la alegerile prezidenţiale din 2014. Fuziunea dintre PDL şi PNL a redeschis subiectul candidaturii, liderii democrat-liberali ignorând fără prea multe fasoane decizia propriilor membri. În condiţiile în care liberalii au decis să-l propună pe Klaus Iohannis drept candidat, iar şansele sale era cotat ca fiind ceva mai mari decât ale lui Predoiu, foştii pedelişti s-au mulţumit să-i promită lui Cătălin Predoiu că va fi următorul premier liberal, promisiune pe care încă nu au avut ocazia să o onoreze.


Cum pot să voteze toţi membrii de partid? Practica din toate partidele lumii şi din istoria noastră - de aceea se convoacă congrese - pentru că membrii deleagă nişte oameni cu un mandat şi acolo în congres deliberează şi se pronunţă
Ion Iliescu despre alegerile din PSD


Adrian Năstase crede în continuare în sistemul alegerilor interne directe întrucât pot mobiliza partidul şi oferă date precise despre numărul membrilor de partid.