Plan pentru modernizarea României, în 51 de puncte, supus dezbaterii publice

Reducerea numărului de parlamentari la 300, definirea agriculturii ca prioritate naţională şi întărirea controlului civil asupra serviciilor de informaţii prin intermediul comisiilor parlamentare de resort sunt doar trei dintre cele 51 de puncte ale Planului naţional pentru modernizarea României, supus dezbaterii publice şi transmis partidelor şi decidenţilor.

Planul a fost alcătuit de către Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) şi poate fi consultat pe internet pe site-ul Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei (AID). Negocierile pentru implementarea măsurilor din acest plan vor începe odată cu stabilizarea crizei politice şi responsabilizarea unor persoane în funcţii administrative, se arată într-un comunicat transmis, luni, de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

"CNMR constată lipsa unei expertize care să conducă la soluţii concrete pe termen scurt, mediu şi lung pentru modernizarea României: stabilirea unor viziuni pe termen mediu şi lung de politică externă, stabilitate şi predictibilitate pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi economic, reforme administrative şi politice necesare unei funcţionări eficiente, unei administraţii şi clase politice curate, prioritizarea, prin măsuri concrete, a educaţiei şi sănătăţii ca sectoare importante pentru dezvoltarea societăţii, întărirea controlului civil asupra serviciilor de informaţii", se arată în comunicatul amintit.

CNMR propune constituirea unei şcoli de Guvernare Euro Atlantică pentru pregătirea viitorilor lideri politici şi administrativi ai României, printr-un parteneriat între: Guvern, mediul academic, universităţi din România şi universităţi de prestigiu din spaţiul euro atlantic. Un alt punct al planului este constituirea, la nivelul Guvernului, a unui grup de lucru format din: Academia Română, Consiliul Naţional al Rectorilor, Consorţiul Universitaria, Academia Oamenilor de Ştiinţă şi Banca Naţională a României, în vederea elaborării unei analize şi unor planuri de dezvoltare a României până în 2030.

Se doreşte, de asemenea, promulgarea de urgenţă de către preşedinte a legii privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei; prezentarea de către Guvern a unui plan detaliat privind obiectivele şi măsurile de pregătire a preşedinţiei UE deţinută de România în 2019; precum şi prezentarea de către Parlament a unui plan de măsuri privind întărirea unităţii statului român.

Autorii planului mai doresc: construirea a cel puţin 42 de parcuri tehnologice cu taxe zero pentru investitori în vederea dezvoltării de produse IT & C; construirea a cel puţin 90 de parcuri de cercetare şi inovare cu taxe zero pe lângă universităţi sau institute academice împreună cu mediul privat, în vederea creării de produse de cercetare vandabile pe piaţa internaţională.

Alte propuneri sunt: exploatarea resurselor minerale pentru valorificarea superioară şi crearea de locuri de muncă; aplicarea imediată a Ordonanţei şi instrucţiunilor privind simplificarea procedurilor care vizează absorbţia fondurilor structurale; alocarea pentru anul 2016 cu 0,5% mai mulţi bani pentru sănătate; alocarea resurselor şi instrumentelor necesare instituţiilor din domeniul securităţii şi apărării naţionale în faţa vulnerabilităţilor şi riscurilor crescute din regiune, dar şi alocarea pentru bugetul anului 2016 a cel puţin 1,5% din PIB pentru Apărare.

CNMR mai propune: neremunerarea celor peste 38.000 de consilieri locali şi judeţeni, alocarea pentru Educaţie a 4,5% din PIB; alocarea a 0,5% din PIB pentru sectorul de cercetare - inovare; prevenirea violenţei în şcoli, prin înfiinţarea Poliţiei şcolilor. Planul prevede introducerea camerelor video la toate concursurile de ocupare a unei funcţii în instituţiile publice şi aplicarea de îndată a legii salarizării bugetarilor. De asemenea, se doreşte înfiinţarea unui tribunal de contencios administrativ la nivelul Tribunalului Bucureşti şi detalierea clară a termenului "urgenţă" din legea care prevede posibilitatea folosirii de antemergător şi restrângerea situaţiilor posibile.

CNMR este format din: Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, Consiliul Naţional al Rectorilor, Consorţiul "Universitaria", Patronatul Român din Cercetare şi Proiectare, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, Camera de Comerţ şi Industrie a României, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Poliţie "SED LEX", Centrul pentru Studii Politice, Strategii şi Politici de Securitate, Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii, Asociaţia Română pentru Evaluare şi Strategie (ARES), Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA - FSIA), Fundaţia Progres prin Educaţie, Institutul Naţional pentru Managementul Conflictelor (INMC), Asociaţia "Viaţă fără Violenţă", Institutul pentru Politici Sociale, Asociaţia pentru Bună Guvernare, Asociaţia pentru Integritate Publică şi Academia "Leaders4Romania".