PNL are nevoie de oamenii lui Ponta la moţiunea de cenzură

Aritmetica parlamenta­ră arată că moțiunea de cenzură iniţiată de PNL împotriva Guvernului Tudose are șanse minime de reușită, în condițiile în care coaliția de guvernare PSD-ALDE are 243 de parlamentari, cu zece mai mulţi decât numărul minim necesar pentru debarcarea Cabinetului – 233. În aceste condiţii, nici măcar un sprijin ipotetic din partea UDMR nu ar asigura succesul moţiunii de cenzură. Singura miză o reprezintă parlamentarii ALDE sau eventualii răzvrătiţi din PSD.

În momentul de față, pentru ca o moțiune de cenzură să treacă sunt nece­sare 233 de voturi în plenul reunit al Parlamentului. Mate­matic, PNL alături de USR, PMP, UDMR, grupul minorităţilor naţionale şi parla­mentarii neafiliați ar aduna 222 de voturi, cu 11 mai puţin decât ar avea nevoie pentru a trânti Guvernul condus de Mihai Tudose – 233. Din grupul independenţilor fac parte şase deputaţi excluşi din ALDE, alături de trei foşti pesedişti: Victor Ponta, Ovidiu Sitterli şi Alin Văcaru (prie­tenul lui Ponta de la Gorj).

Așadar, pentru ca moțiunea de cenzură să aibă vreo șansă de reușită, liberalii ar trebui să atragă voturi din PSD şi ALDE, un demers iluzoriu, cu şanse minime de reuşită.

Mai mult, deşi UDMR s-a declarat împotriva măsurilor din noul Cod Fiscal, acest lucru nu reprezintă o garanție că parlamentarii maghiari vor vota moțiunea de cenzură inițiată de PNL. La moțiunea de cenzură depusă de PSD-ALDE împotriva Guvernului Grindeanu, cei 30 de parlamentari maghiari au ales să stea în bănci și să nu își exprime votul. Decizia UDMR a venit după ce negocierile cu PSD pe legile dorite de maghiari au picat.

Potrivit președintelui PNL, Ludovic Orban, liberalii vor negocia cu reprezentanții tuturor grupurilor parlamen­tare și vor apela „la toate forțele politice”, inclusiv la nemulțumiții din PSD. „Vom apela la susţinere către toate forţele politice şi către toţi parlamentarii, inclusiv la neafiliaţi. În momentul în care am spus că vom apela la toţi parlamentarii care, indiferent de partidul politic, mai au un dram de conştiinţă şi un dram de respect faţă de cetăţeanul român, vom apela la toţi. Vom discuta cu orice parlamentar. S-ar putea să-i convingem, s-ar putea să nu-i convingem. Dacă n-o să voteze, ce o să facem, să-i împuşcăm? Nu avem dreptul”, a declarat Orban.

Cine ar putea trăda la vot

Aceasta ar fi a doua moțiune de cenzură iniţiată de PNL în acest an, prima fiind depusă la 1 februarie 2017, în contextul adoptării OUG13 de către Guvernul Grindeanu. Moți­unea liberalilor, intitulată „Guvernul Grindeanu — Guvernul sfidării naționale. Nu legalizați furtul în România”, a fost respinsă atunci cu 161 de voturi „pentru” și 8 „împo­trivă”, după ce parlamentarii PSD și ALDE au decis să asigure cvorumul, dar să nu voteze în plen. Guvernul Grin­deanu a fost demis în luna iunie, printr-o altă moţiune de cenzură, depusă de majoritatea PSD-ALDE împotriva propriului cabinet, caz unic în istoria postdecembristă a României. La acea vreme, mai mulţi parlamentari PSD de Timiş şi Caraş-Severin, dar şi deputatul Remus Borza de la ALDE l-au susţinut pe Sorin Grindeanu, sfidând directivele lui Dragnea şi Tăriceanu. De altfel, liderii coaliţiei au supra­vegheat atunci fiecare vot al propriilor parlamentari, de teama unor eventuale trădări. În aceste condiţii, PSD a avut nevoie de votul minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, pentru a-şi trânti propriul Guvern. UDMR nu a votat din cauza eşecului negocierilor pe legile dorite de liderii maghiari, iar Opoziţia a decis să nu se implice în răfuiala internă din P S D . Î n final, au fost 241 de voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”, diferenţa fiind una de doar opt voturi în defavoarea lui Grindeanu. Acum însă, Liviu Dragnea şi-a asigurat liniştea în partid, prin numirea fostului premier în fruntea ANCOM, iar eventuale trădări mai pot apărea doar din partea pesediştilor apropiaţi de Victor Ponta, ca de exemplu Eugen Teodorovici (aflat în conflict cu Dragnea) sau Nicolae Băni­cioiu, prieten la cataramă cu fostul premier. Chiar şi aşa, pare greu de crezut că Ponta va reuşi să rupă 11 voturi din PSD, pentru a trânti Guvernul PSD-ALDE.

În ultimul sondaj de opinie, publicat de IMAS, premierul Mihai Tudose a ajuns la o cotă de popularitate de 18%, după ce își începuse mandatul cu o cotă de 24,7%, în luna iulie. Potrivit datelor IMAS, PSD are o intenție de vot de 39%, în timp ce PNL are o intenție de vot de 29,3%.

233 de voturi sunt necesare pentru debarcarea Gu-vernului Tudose. Coa-liţia PSD-ALDE are 243 de parlamentari, în vreme ce PNL ar strânge cel mult 222 de voturi, cu sprijinul ipotetic al UDMR, al independen-ţilor şi al minorităţilor naţionale.

Orban a început vânătoarea de „blatiști”

Potrivit unor surse din Modrogan, președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat în ședința Biroului Politic Executiv din această săptămână că îi va taxa pe toți cei care fac blaturi cu pesediştii. Potrivit surselor citate, primul liberal vizat este liderul PNL Sector 3, Florin Alexe, care va fi demis de la șefia organizației din cauza aproprierii faţă de PSD. În ședința conducerii PNL, președintele Ludovic Orban ar fi afirmat că Alexe îl crede „prostul proștilor” cu referire la faptul că Alexe este prieten cu primarul social-democrat al Sectorului 3, Robert Negoiță, iar la nivelul Consi­liului Local, grupul PNL este aproape inexistent în opoziție. Din organizația PNL Sector 3, condusă de Florin Alexe, face parte și Victor Ionescu, liberalul care a acceptat să fie numit subsecretar de stat în Guvernul Tudose.