Românii “mei”, de două ori mai puţini decât “ceilalţi”

Preşedintele Klaus Iohannis confundă 6,5 milioane de voturi afirmative la referendumul pe care l-a organizat pe 26 mai cu cele 18,26 milioane de români aflaţi în listele electorale permanente. Vorbind în numele românilor “lui”, care “au dat semnalul că vor interzicerea amnistiei şi graţierii pentru corupţie şi a emiterii ordonanţelor de urgenţă în domeniul justiţiei”, Iohannis aruncă “pisica” în braţele partidelor politice parlamentare. El a redactat un pact, pe care se aşteaptă ca toate partidele parlamentare să-l semneze, în care se află, pe lângă implementarea rezultatelor referendumului, şi angajamente referitoare la anularea tuturor îmbunătăţirilor aduse legislaţiei din domeniul justiţiei, menite să înlăture abuzurile sistemului.

“Şase milioane şi jumătate de români au votat «DA» la ambele întrebări de la referendum. Foarte bine, mult peste aşteptări. Românii nu au votat strict pentru aceste întrebări, ci şi pentru parcursul european al României. Răspunsurile date de români trebuie transpuse în legislaţie. Politicienii trebuie să le implementeze. Românii au votat împotriva abordărilor antieuropene din campania electorală ale PSD şi ALDE”, a susţinut, ieri după-amiază, Klaus Iohannis, la finalul rundelor de consultări cu partidele parlamentare.

Preşedintele îşi arogă succesul acestui referendum, despre care l-a catalogat, cu două zile în urmă, drept un scrutin “câştigat de mine împreună cu românii”. Realitatea matematică, însă, îl contrazice flagrant.

Voturi împotrivă, cât au primit PSD şi USR

Conform Biroului Electoral Central, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul consultativ din 26 mai 2019, în listele electorale permanente au fost înscrişi 18.267.256 de alegători cu drept de vot. La alegerile europarlamentare au votat valabil, conform rezultatelor finale anunţate tot de Biroul Electoral Central, 9.069.822 de români. În timp ce, potrivit aceleiaşi surse oficiale, pentru referendum, au votat 7.922.691 de alegători.

Un calcul simplu arată că, la referendumul “pe justiţie”, au votat cu 1.147.131 mai puţini români decât cei care au participat la votul pentru Parlamentul European. Iar lucrurile sunt şi mai interesante, atunci când analizăm rezultatul votului la întrebările de la acest referendum. La prima întrebare, care viza interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie, au votat “NU” 1.059.678 de persoane, care, adunate celor 1.147.131 care au boicotat referendumul, dau o cifră de 2.206.809 voturi împotrivă. La cea de-a doua întrebare, referitoare la interzicerea emiterii de către guvern a OUG-urilor în domeniul politicii penale şi a infracţiunilor, au votat “NU” 1.038.916 români, care, împreună cu cei care au boicotat referendumul, dau o sumă de 2.186.047 de voturi anti. Asta, în condiţiile în care scorul obţinut, la alegerile europarlamentare, de PNL a fost de 2.449.068 de voturi, al PSD de 2.040.765 voturi, iar al USR de 2.028.246 voturi.

12 milioane de români au spus “NU” sau au boicotat

Situaţia este, însă, şi mai interesantă dacă comparăm rezultatele voturilor afirmative la cele două întrebări supuse consultării populare cu numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale. Astfel, la prima întrebare, au răspuns cu “DA” 6.459.383 de români, dintr-un total de 18.267.256 de alegători cu drept de vot, ceea ce înseamnă că 11.807.873 de români fie au votat împotrivă, fie au boicotat.

În ceea ce priveşte cea de a doua întrebare, la ea au răspuns afirmativ 6.477.865 de români, diferenţa de 11.789.491 de români înscrişi în listele electorale permanente votând fie împotrivă, fie neparticipând la acest scrutin. Se poate observa, astfel, că, în cifre absolute, aproape de două ori mai mulţi români cu drept de vot nu susţin implementarea în legislaţie a interdicţiilor care au făcut obiectul referendumului consultativ declanşat de Klaus Iohannis odată cu alegerile europarlamentare.

Iohannis vrea pact de coabitare, pentru revenirea la “epoca Băsescu”

PNL, USR, PMP, UDMR, Minorităţile Naţionale, ALDE şi PSD au participat, pe rând, la consultările convocate de Iohannis la Cotroceni, pentru a-i exprima opiniile cu privire la modul în care trebuie transpus rezultatul referendumului în legislaţie. Absolut toate formaţiunile consultate, inclusiv PSD, au opinat că trebuie revizuită, cât mai curând, Constituţia, deoarece, în acest moment, ce au votat “românii lui” la referendum este profund neconstituţional. În timp ce PNL, USR şi PMP doresc un referendum de revizuire a Constituţiei odată cu alegerile prezidenţiale, PSD îi cere lui Iohannis să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia şi să nu suprapună, din nou, un referendum peste un scrutin electoral. ALDE a folosit chiar termenul “şmecherie”, pe care Iohannis ar fi utilizat-o în 26 mai şi pe care ar putea-o reutiliza pentru alegerile din această toamnă.

Surprinzător, la finalul consultărilor, Iohannis nu a anunţat că va fi organizat un referendum pentru revizuirea Constituţiei, ci a aruncat acest “cartof fierbinte” în braţele partidelor parlamentare. “Pentru a valorifica cum se cuvine acest vot, am decis ca împreună cu partidele parlamentare să semnăm un acord pentru consolidarea parcursului european al României. Aştept ca toate partidele să răspundă afirmativ”, spune preşedintele. Acordul respectiv cuprinde, pe lângă luarea angajamentului de a se transpune în legislaţie temele de la referendumul din 26 mai, şi alte teme, cum ar fi revizuirea legilor Justiţiei, adoptate de Parlament, sau modificarea Codurilor Penale întocmai cu ordinele primite de la Bruxelles. Ceea ce, mai pe scurt, înseamnă revenirea la practicile abuzive din timpul regimului “Băsescu-Coldea-Kovesi”.