Scandalul etern din TVR: cenzură pe banii contribuabilului

La Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor s-a consumat ieri încă un episod din serialul scandalurilor din televiziunea publică în care subiectele alternează între cenzură grosolană, bani cheltuiţi cu nemiluita, taxe neachitate către bugetul de stat şi ingerinţă pe linie politică. Jurnalistul Dragoş Pătraru a relatat comisiei cum intervenea directorul general Doina Gradea în politica editorială, favorizând actuala putere.

Realizatorul emisiunii „Starea Naţiei” a susţinut că, odată cu instalarea Doinei Gradea la conducerea TVR au reînceput presiunile la adresa jurnaliştilor. „Aceste implicări în editorial sunt clare. (...) Doina Gradea se implica de acasă, 'La Matinal'. 'La Matinal' suna, dădea SMS-uri mereu, îl hărţuia pe producătorul matinalului, Septimiu Sărăţeanu, care ne-a predat toate aceste materiale şi ne-a anunţat oficial că de la 30 iunie, când i se termină contractul, indiferent ce se va întâmpla, va pleca de acolo. Efectele au fost la ştiri devastatoare, din punctul meu de vedere, şi inacceptabile pentru SRTv”, a spus Pătraru. El a amintit că reporterul de pe Guvern al TVR a fost mutat după ce a refuzat să pună o întrebare cerută, după o întâlnire între premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

TVR Portugalia

Cum se întâmplă de obicei în cazul televiziunii publice, scandalul se referă şi la bani. Preşedintele Comisiei, Gigel-Sorinel Ştirbu (PNL), a prezentat decontul pentru deplasarea delegaţiei României la Eurovision. Pe lângă taxa de participare, de 150.000 de euro, deplasarea delegaţiei a mai costat 50.000 de euro. „La Lisabona s-au deplasat 24 de persoane, dintre care numai şase erau membri ai formaţiei care a concurat la Eurovision, iar 18 persoane, în frunte cu doamna director general (Doina Gradea - n.r.), au fost membri ai staff-ului, care s-au deplasat într-un city break prelungit”, a reclamat Ştirbu. Partea tragicomică este că printre ceata TVR de la Lisabona s-a aflat şi o persoană care figura drept responsabil cu „gestionarea eficientă a cheltuielilor”. Alte funcţii care s-au plimbat în Portugalia sunt manager de proiect, producător etapă internaţională, şef de delegaţie, doi de la comunicare, regizor muzical, asistentul şefului de delegaţie, director de imagine, director artistic, trei jurnalişti, un stilist, un fotograf, un cameraman şi un director de la Casa de Producţie. Ca justificare, în decont se precizează că şi alte ţări au avut delegaţii extinse, fiind dat însă doar exemplul Moldovei, care a venit cu 40 de oameni.

Interese politice clare

Scandalul din TVR este puternic politizat întrucât, Comisia de cultură, în loc să cerceteze obiectiv problema, s-a împărţit în două tabere clar delimitate: cei din opoziţie s-au alăturat contestatarilor lui Gradea, în timp ce puterea o susţine necondiţionat. Acest lucru a fost dovedit şi la audierea de săptămâna trecută a Doinei Gradea. Audierea a fost convocată de către preşedintele comisiei, liberalul Gigel Ştirbu, în condiţiile în care scandalul abia izbucnise, dar cei de la putere au avut grijă să transforme audierea într-o farsă, întrucât au decis prin vot ca lui Gradea să nu i se pună nicio întrebare după ce a lecturat pe o foaie ce avea de spus despre înregistrările în care le reproşa jurnaliştilor că sunt „hateri de profesie” care nu fac decât să critice partidele de guvernământ, indiferent că s-au numit PNL, PDL sau PSD. Din acest motiv, cei de la opoziţie au părăsit sala.

Ultima încercare de depolitizare a televiziunii publice a fost făcută în 2008-2009 de către preşedintele de atunci al Comisiei de cultură din Cameră, Raluca Turcan. Proiectul prevedea separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general, astfel încât funcţia de manager să fie separată de cea de responsabil cu politica editorială. Proiectul a căzut deoarece niciun partid nu l-a sprijinit la modul serios, mai ales că era o perioadă electorală, iar partidele sperau să reuşească să-şi înfeudeze televiziunea publică.

Ponta a căutat banii

Victor Ponta a fost printre puţinii politicieni de la putere care au reuşit să intre în conflict deschis cu televiziunea publică, în 2014-2015, perioadă în care aceasta era condusă de către Stelian Tănase. Chiar dacă acesta reclama că PSD a făcut presiuni asupra sa, Ponta invoca un aspect pe care ceilalţi politicieni l-au ignorat: că televiziunea publică are pierderi uriaşe, nu-şi plăteşte taxele la stat, are un aparat mult supradimensionat, iar în plus beneficiază de sprijin financiar de la buget, precum şi de banii din taxa radio-TV. Astfel că s-a ajuns ca, în iulie 2015, conturile TVR să fie poprite temporar de către ANAF într-o perioadă în care datoria publică a televiziunii ajunsese la aproape 150 de milioane de euro.

Concedieri neeficiente

O altă problemă cronică a TVR este echipa supradimensionată. Ultima restrângere majoră de personal a avut loc în 2013, pe vremea când preşedinte-director general era Claudiu Săftoiu, în urma căreia au fost concediaţi 619 angajaţi din 3.150, cei concediaţi primind plăţi compensatorii de aproape 4 milioane de euro. Eficienţa acestei măsuri este îndoielnică în condiţiile în care mulţi dintre cei concediaţi au obţinut decizii ale instanţei care obligă TVR să-i reangajeze. Alte procese au vizat recalcularea compensaţiilor primite.

În pofida scandalului izbucnit în urma înregistrărilor în care insulta un jurnalist, Doina Gradea este încă sprijinită de partidele de guvernământ.