SCENARII DE TOAMNĂ - Refacerea Alianţei D.A., alegeri în martie 2009

Refacerea Alianţei D.A. de către PNL şi PD-L, amânarea alegerilor parlamentare în martie 2009 şi organizarea lor concomitent cu cele prezidenţiale, sacrificarea liberalilor care se opun acestui plan. Este ultimul scenariu care se coace în laboratoarele Puterii.

Refacerea Alianţei D.A. de către PNL şi PD-L, amânarea alegerilor parlamentare în martie 2009 şi organizarea lor concomitent cu cele prezidenţiale, sacrificarea liberalilor care se opun acestui plan. Este ultimul scenariu care se coace în laboratoarele Puterii.

Surse oficiale susţin că artizanul acestui plan este Mihnea Constantinescu, un om foarte apropiat premierului, consilier de stat la cancelaria lui Tăriceanu şi fost purtător de cuvânt al guvernului Roman. El este sprijinit în acţiunea de "resuscitare" a Alianţei D.A. de către oamenii preşedintelui Băsescu. Pentru a-şi asigura sprijinul Cotroceniului, care se va concretiza spun sursele citate în nepromulgarea legii privind majorarea salariilor profesorilor cu 50%, condiţia ar fi ca liberalii să nu-l lase pe şeful statului în offside ca acum doi ani. În iulie 2006, Băsescu ameninţa că nu promulgă legea de majorare a pensiilor dacă nu îi sunt prezentate sursele de finanţare, lucru care i-a atras acuzaţia că nu îl interesează situaţia grea a pensionarilor.

Adomniţei, primul sacrificat
Pentru a-şi putea pune planul în aplicare, premie­rul Tăriceanu trebuie însă să scape de liberalii incomozi care se opun unui astfel de plan şi doresc o ali­anţă cu PSD sau alte partide. Primul sacrificat a fost ex-ministrul Educaţiei Cristian Adomniţei, demis nu atât pentru votul din Parlament pentru majorarea salariilor profesorilor cu 50%, cât pentru apropierea faţă de PSD, şi în principal faţă de "negociatorul-şef" al social-democraţilor, Viorel Hrebenciuc. De altfel, atitudinea lui Tăriceanu faţă de Adomniţei denotă că premierul voia să scape de el şi nicidecum să-l sanc­ţio­neze pentru votul din Parlament. Şi aceasta în con­di­ţiile în care ştia cu o zi înainte de votul final că salariile profesorilor au fost majorate cu 50% în co­misiile de specialitate. Ca atare, Tăriceanu, dacă voia, avea timp să convoace deputaţii PNL în şedinţă şi să le ceară să voteze împotrivă. El a preferat însă doar să constate după ce legea a fost adoptată, inclusiv cu voturile PNL, să acuze Parla­men­tul de superpopu­lism şi să-l demită pe Adomniţei. Mai mult, premierul nici nu l-a lăsat pe Adomniţei să-şi spună punctul de vedere, preferînd să lanseze scuza votului emoţional, pentru ca apoi să-l muştruluiască.

"Ministrul a votat în calitate de parlamentar, cu toate că ar fi trebuit să arate o anumită linie şi o anumită conduită şi colegilor din grupul parlamentar PNL", declara Tăriceanu la 2 octombrie. La 6 octombrie, Adomniţei este invitat la Realitatea TV, în plină isterie declanşată de plecarea sa cu elicopterul  MIRA spre Iaşi unde urma să se căsătorească. Tăriceanu nu-l lasă însă. Joi, 8 octombrie, Adomniţei intenţio­nează să iasă de data aceasta în conferinţă de presă pentru a-şi explica votul din Parlament şi pentru a-şi prezenta bilanţul. Premierul îi interzice din nou şi conferinţa este anulată.

O nouă majoritate
Refacerea Alianţei D.A. este o idee mai veche a şeful statului, dar fără Tăriceanu. În iunie anul trecut, preşedintele Băsescu dădea un comunicat de presă în care afirma că "după consultările cu partidele politice, din data de 28 mai a.c., am constatat că majoritatea acestora refuză soluţia democratică garantată prin organizarea de alegeri anticipate. În aceste condiţii, vă supun atenţiei propunerea de a identifica împreună un Premier care să prezinte Parlamentului o echipă guvernamentală axată pe reprezentanţi ai PNL-PD-PLD. Viitorului prim-mi­nistru îi va reveni obligaţia de a negocia o majoritate parlamentară clar asumată". De atunci a trecut mai bine de un an, timp în care PD şi PLD au fuzionat rezultînd PD-L,  iar reprezentanţii săi au dat semnale privind o posibilă apropiere de PNL. Ultima a venit sîmbătă din partea prim-vicepreşedintelui PD-L, Theodor Stolojan şi candidat al partidului la funcţia de premier. "Eu sper să câştigăm alegerile şi să obţinem cel puţin 40% din voturi. Cu acest procent, găsim cu siguranţă şi restul de voturi în Parlament necesare pentru formarea unei majorităţi guvernamentale", a declarat la Iaşi Stolojan. El a spus că PD-L va putea colabora cu oameni din PNL, dar nu şi cu liderul partidului, Călin Popescu Tăriceanu. "Pentru mine va fi greu să lucrez cu oameni precum Tăriceanu sau Dinu Patriciu, care au confiscat PNL-ul. Vrem să câştigăm alegerile cu un scor suficient de bun, astfel încât să nu fim nevoiţi să facem ulterior astfel de compromisuri", a declarat Stolojan.

Liberalii nu spun nu
De partea cealaltă, nici liberalii nu au spus şi nu spun un nu categoric. Astfel vicepreşedintele PNL, Crin Antonescu afirmă într-un interviu acordat ieri Mediafax că dintre  PSD şi PD-L, l-ar prefera pe primul, ca şi intenţie, într-o guvernare comună cu PNL. "Sunt foarte departe ambele (...) Teoretic, sigur, Partidul Democrat, care a asumat foarte brusc o doctrină de dreapta, ar fi mai aproape, dar asta e numai pe hârtie. Mie mi-ar plăcea să putem guverna singuri, pentru că atât cu PSD, cât şi cu PD-L există foarte multe inconveniente, după cum se vede de altfel din desfăşurarea acestei precampanii şi probabil după cum se va vedea din campanie. E puţin probabil că un singur partid va putea să facă guvernul şi atunci, repet, va trebui să alegem între două rele. Aş spune, totuşi, că mie mi-ar plăcea, probabil, mai mult cu PD-L, dar cred că e mai probabil cu PSD", spu­ne Antonescu. Luna trecută, Antonescu excludea refacerea Alianţei D.A., dar nu şi o alianţă cu PD-L: "Nu este exclusă o alianţă cu PD-L. Dar nu refacerea vechii alianţe D.A. Este, în schimb, exclusă refacerea unui proiect care a eşuat deja. Aceasta nu poate fi o opţiune şi nici nu poate fi un răspuns pozitiv, în cazul unui guvern minoritar".  Înaintea lui, în iulie, senatorul Radu Stroe avertiza că democrat-liberalii încearcă refacerea Alianţei, chiar dacă public îi denigrează pe liberali, şi a declarat că o reluare a colabo­ră­rii cu PD-L este imposibilă atâta vreme cât acest partid nu iese din cuvântul lui Traian Băsescu. O lună mai târziu, deputatul Relu Fenechiu, unul dintre politicienii influenţi ai partidului lui Tăriceanu, pune trei condiţii PD-L pentru a reface Alianţa D.A.: revizuirea comportamentului faţă de liberali, elimi­narea din PD-L a foştilor PLD-işti şi independenţa faţă de Traian Băsescu. Cu toate că şeful statului laudă, în ultima vreme, activitatea Executivului, Fenechiu susţinea că atitudinea preşedintelui nu este sinceră. Un alt apropiat al premierului, Bogdan Olteanu, nu exclude nici el o alianţă cu PD-L. De data aceasta însă cu o condiţie. Dacă după alegeri demo­crat-liberalii se vor distanţa de preşe­dintele Băsescu. "Poate avem ocazia să constatăm, la toamnă, după alegeri, că vor fi pe propriile picioare, şi atunci putem sta de vorbă", a declarat Olteanu. "Nu ştiu dacă vom face o înţelegere cu PSD sau cu PD-L asta depinde de programul de guvernare al fiecăruia dintre aceste partide. Oricum, toate discuţ­iile le vom face după alegeri", a adăugat el.

PD-L, parlamentarele şi "elementul Băsescu"

Prin declaraţiile de sâmbătă, Theodor Stolojan nu face altceva să reia o afirmaţie făcută recent şi de el şi de liderul PD-L Emil Boc prin care nu excludeau o alianţă PD-L-PNL după alegerile parlamentare. "PD-L nu face alianţă cu PNL atâta timp cât liberalii sunt conduşi de echipa lui Călin Popescu Tăriceanu şi Bogdan Olteanu", afirma Boc în iunie. După el, un alt pe­de­list de frunte, Valeriu Stoica a susţinut la scurt timp o idee similară. El a afirmat în cadrul unei emisiuni televizate, că şi-ar dori ca partidul din care face parte să re­fa­că Alianţa D.A. alături de PNL. "Eu îmi do­resc refacerea acestei alianţe, doresc ca Dreapta să revină în matca ei prin recu­pe­rarea liberalilor pentru că PD-L are o pu­ternică componentă liberală, dar nu este tot liberalismul în PD-L", a spus Stoica. El a arătat totodată că PD-L nu va ezita să apeleze la "elementul Băsescu" pentru a-şi asigura victoria în viitoarele alegeri parlamentare. Motivul: democrat-libera­lii sunt percepuţi în legătură strânsă cu şeful statului.

Varianta amânării, vehiculată din 2007

Dinspre PD-L au venit nu numai semnale legate de o posibilă apropiere de PNL, ci şi de amânare a alegerilor. Un astfel de semnal a fost dat de Elena Udrea, secretarul executiv al PD-L, anul trecut în septembrie, la Cluj-Na­poca. Ea declara atunci că va candida la alegerile pentru Parlamentul României, urmând să se decidă dacă va opta pentru Senat sau Camera Deputaţilor. "La ale­gerile parlamentare de anul viitor, dacă se vor ţine măcar la termen, dacă nu în 2009, da, m-am gândit să candidez", a declarat Elena Udrea. După acest moment, dar mai ales după ce PRM a contestat la Curtea Constituţională hotărârea Guvernului pentru decuparea colegiilor uninominale, PD-L a fost acuzat că doreşte amânarea alegerilor din cauza votului uninominal. Printre aceştia s-a aflat şi omul premierului Tăriceanu, Relu Fenechiu. El a acuzat direct PD-L că încearcă să amâne alegerile parlamentare, cu sprijinul PRM. "Cum poţi să crezi că un proiect de lege care acum este în dezbatere la Ca­mera Deputaţilor ar putea fi aplicat la data de 30 noiembrie. Schimbarea sistemului de vot ar duce ori la devansarea alegerilor cu cel puţin jumătate de an, ori la anularea votului uninominal şi întoarcerea la votul pe liste. Şi, de fapt, dorinţa dumnealor este foarte clară, întoarcerea la votul pe liste", a declarat Relu Fenechiu. Singurele partide care nu şi-au definitivat candidaţii pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie sunt PD-L şi PRM.

Care sunt prevederile Constituţiei

Posibilitatea organizării alegerilor parlamentare în martie 2009 este oferită de articolul 63(2) din Constituţie care prevede că "alegerile pentru Camera De­putaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului". Mandatul actualului Parlament se încheie anul acesta, la jumătatea lunii decembrie. Cât priveşte organizarea alegerilor prezidenţiale concomitent cu cele parlamentare, acest lucru este posibil, Constituţia stabilind la articolul 83(2) că "preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales".  Mandatul preşedintelui Băsescu expiră la 21 decembrie 2009.