Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procuroarea Adina Petrescu, de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a decis să suspende dosarul în care preşedintele Traian Basescu este acuzat de şantaj de senatorul PSD Gabriela Vrânceanu Firea, invocând imunitatea prezidenţială, scrie Lumea Justiţiei. PICCJ a constatat vineri că fapta există, dispunând începerea urmăririi penale cu privire la faptă (in rem), dar a suspendat cauza. Astfel, Parchetul invocă imunitatea prezidenţială susţinând că Traian Băsescu poate fi tras la răspundere doar după încheierea mandatului. Constituţia României prevede însă că şeful statului se bucură de aceeaşi imunitate ca senatorii şi deputaţii, care pot fi urmăriţi penal şi trimişi în judecată pentru orice fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate, fiind nevoie de încuviinţarea forului din care fac parte doar când vine vorba de reţinere sau arestare. Şi oriunde în lume imunitatea, care este parlamentară, ministerială, diplomatică sau de altă natură, este însoţită de o procedură legală de ridicare, tocmai pentru ca infractorii, indiferent ce funcţii ar ocupa, să ştie că legea îi poate ajunge. Inclusiv judecătorii CEDO care au imunitate de rang de şef de stat au procedură de ridicare a imunităţii, la care Daniel Morar a apelat atunci când, în mod abuziv, a vrut să determine debarcarea judecătorului român de la Strasbourg, Corneliu Bîrsan. În realitate, imunitatea prezidenţială nu este decât o diversiune. De-a lungul timpului, procurorii PICCJ şi DNA au jonglat aşa cum au vrut cu pretinsa imunitate prezidenţială, inventată de fostul şef DNA Daniel Morar şi preluată de Codruţa Kovesi, fie pentru a închide dosarele lui Traian Băsescu, fie ca, în cazul în care vreunul ar mai fi vreodată reactivat, să se poata invoca prescripţia specială. Iată că aşa se întâmplă şi în cazul senatorului PSD Gabriela Vrânceanu Firea.
De ce nu a cerut declanşarea procedurii de ridicare a imunităţii?
Adina Petrescu, fostă procuroare la DNA, unde s-a ocupat şi de comunicarea instituţiei cu presa fiind pentru un timp purtător de cuvânt, a deţinut în trecut şi funcţia de şefă a Departamentului de Luptă Antifraudă, asemănându-se din acest punct de vedere cu procurorul Claudiu Dumitrescu, în prezent şeful Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe, infracţiunilor de corupţie a DNA. Dacă după terminarea mandatului de la DLAF Claudiu Dumitrescu a revenit la DNA, Adina Petrescu a ajuns la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Lumeajustitiei.ro prezintă, în exclusivitate, ordonanţa din 18 aprilie 2014, prin care procuroarea Adina Petrescu a dispus începerea urmăririi penale pentru faptă, dar suspendarea dosarului de şantaj al lui Traian Băsescu. Avem de asemenea şi o întrebare pentru Adina Petrescu, o procuroare frumoasă şi inteligentă: de ce nu a cerut ridicarea imunităţii lui Traian Băsescu, pe care a invocat-o, în condiţiile în care, în acest caz, s-a stabilit că fapta există?
“Există un impediment legal temporar”
Iată fragmente din ordonanţa Adinei Petrescu: “Prin ordonanţa din data de 17.04.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la fapta sesizată, sub aspectul infracţiunii de şantaj, prev. de art. 207 alin. 2 Cod Penal. (…) Având în vedere calitatea specială a persoanei faţă de care s-a formulat plângerea, aceea de Preşedinte al României, în cauză sunt aplicabile disp. Art. 312 alin. 2 C. proc. pen, în sensul că există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale. (…) Imunitatea – şi, în consecinţă, responsabilitatea penală a preşedintelui României – este prevăzută la art.84 alin.2 din Constituţie, cu trimitere la art. 72 alin.l care se referă la imunitatea parlamentarilor şi specifică faptul că aceştia «nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului». Pe de altă parte, în art. 96 se fac precizări suplimentare în privinţa situaţiilor în care preşedintele poate fi pus sub acuzare, aceasta fiind în fapt ridicarea imunităţii prezidenţiale. Situaţia de excepţie de la regimul imunităţii prezidenţiale este reglementată de Constituţie ca formă a răspunderii juridice a Preşedintelui, pentru înaltă trădare, pentru care legiuitorul constituant a prevăzut o procedură specială. Faţă de cele expuse mai sus, în temeiul disp. art. 312 alin. 2 C.proc.pen., DISPUN: Suspendarea urmăririi penale, întrucât există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale (...)”. (Textul integral al ordonanţei pe www.luju.ro)
Pe de altă parte, conform Lumea justiţiei, la nivelul Parchetului General nu este foarte clar dacă preşedintele se bucură sau nu de imunitate. În luna ianuarie, într-un răspuns pentru Antena 3, pe tema imunităţii preşedintelui Traian Băsescu, Parchetul General a recunoscut că de opt ani procurorii din această instituţie au adoptat o “practică neunitară în materie... unii procurori au apreciat că preşedintele României se bucură de imunitate, potrivit art. 84 alin. 2 din Constituţia României, ceea ce împiedică efectuarea de verificări cu privire la existenţa faptei sesizate şi răspunderea vreunei persoane pentru comiterea acesteia”. Practica neunitară constă în faptul că, în dosarele penale ale lui Traian Băsescu, unii procurori PICCJ au dat direct soluţii de neîncepere a urmăririi penale, iar alţii au invocat că preşedintele nu poate fi cercetat penal, întrucât ar avea imunitate.
