Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mircea Diaconu a depus la Tribunalul Bucureşti o contestaţie împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC) prin care i-a fost respinsă candidatura la alegerile pentru Parlamentul European, instanţa stabilind pentru vineri judecarea acestei contestaţii. Hotărârea BEC a fost luată miercuri şi s-a întemeiat pe o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 2012, prin care Mircea Diaconu a fost declarat în stare de incompatibilitate, având interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani.
Pe 26 martie, Agenţia Naţională de Integritate a informat BEC că Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European.
”Printr-o informare adresată astăzi conducerii B.E.C., Agenţia Naţională de Integritate prezintă o serie de clarificări cu privire la informaţiile vehiculate în spaţiul public în ultima perioadă, referitoare la candidatura domnului Mircea Diaconu.
Astfel, potrivit unei decizii emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, starea de incompatibilitate în care s-a aflat domnul Mircea Diaconu a fost menţinută definitiv şi irevocabil, acesta aflându-se şi sub interdicţia prevăzută de lege de a ocupa o funcţie eligibilă timp de trei ani”, preciza ANI într-un comunicat.
În scrisoarea transmisă Biroului Electoral Central, Agenţia arăta faptul că, deşi în prima teză a alin. (2) din art. 25 din Legea 176/2010 se precizează faptul că „persoana eliberata din funcţie urmare a constatării incompatibilităţii este decăzută din dreptul de a ocupa o funcţie timp de trei ani, cu excepţia celor electorale”, în a doua teză, legiuitorul menţioneză expres, cu titlu de excepţie, faptul că „dacă acea persoană a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioada de trei ani”.
”Astfel, prin funcţie eligibilă se înţelege orice funcţie aleasă, întrucât legislaţia nu face distincţie între funcţiile eligibile din cadrul Parlamentului României, Parlamentului European – sau alte categorii de autorităţi formate ca urmare a unui proces electiv. A acepta ideea potrivit căreia candidatura acestuia ar îndeplini condiţiile legale având în vedere faptul că funcţia eligibilă de senator nu este aceeaşi cu funcţia eligibilă de europarlamentar, ar însemna nerespectarea scopului normei juridice şi anume acela de prevenire şi sancţionare a stării de incompatibilitate.
Dispoziţiile Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, prevăd la art. 5 alin. (3) faptul că: ,,prin persoană eligibilă comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European". De asemenea, potrivit art. 14 alin. (1) lit. c) din acelaşi act normativ, pentru a îndeplini condiţiile legale de a candida pentru funcţia eligibilă de europarlamentar, eligibilul comunitar trebuie să nu fie decăzut din dreptul de a fi ales în statul membru de origine în baza unei hotărâri judecătoreşti individuale sau a unei decizii administrative, sub condiţia ca aceasta din urmă să facă obiectul unor căi de atac”, se mai arată în comunicat.
”Menţionăm în acest sens concluziile rapoartelor MCV, potrivit cărora, România trebuie să demonstreze „existenţa unor rezultate pozitive în ceea ce priveşte pronunţarea de sancţiuni prin care să se dea curs hotărârilor Agenţiei Naţionale de Integritate” Mai mult, „reacţiile insuficiente ale autorităţilor administrative şi judiciare la constatările şi sesizările ANI subminează eficienţa întregului proces de consolidare a integrităţii administraţiei publice şi limitează rezultatele activităţii ANI”, fiind necesară „o reacţie promptă şi cuprinzătoare a autorităţilor administrative şi judiciare pentru a asigura obţinerea de rezultate de către sistemul de integritate în această privinţă”. Tot în raportul MCV se precizează faptul că „cel mai important impact al legii se va produce dacă se va constata că aceasta este utilizată pentru a impune sancţiuni clare, consecvente şi disuasive”, mai preciza ANI. (V.M.)
