SONDAJ. Care este profilul socio-atitudinal al bucurestenilor

Cercetarea a fost efectuată în Municipiul Bucureşti pe un eşantion probabilistic aleator de 1051 de respondenţi. Interviurile s-au realizat în perioada 4-14 septembrie la domiciliul subiecţilor, selectaţi aleator prin pas statistic. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia în vârstă de peste 18 ani a Capitalei, cu o eroare de +/-3 %, la un nivel de încredere de 95%.

Metoda de cercetare utilizată: ancheta prin sondaj de opinie.

Universul de eşantionare: populaţia cu vârsta peste 18 ani.

Metoda de eşantionare: eşantionare probabilistică aleatorie, stratificată pe sectoare proporţional cu ponderea populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste.

Reprezentativitate: la nivelul Bucureştiului. Marja maximă de eroare a esantionului +/-3%, cu un nivel de încredere de 95%.
Selecţia respondenţilor: persoanele intervievate au fost alese prin pas statistic, din 2 în 2 apartamente sau case, la nivelul a 116 circumscriptii de vot, extrase aleator prin pasul statistic 10.

Instrumentul de colectare al informaţiei: chestionarul structurat, aplicat prin interviu “faţă-în-faţă” la domiciliul persoanei intervievate.
Perioada de culegere a datelor: 4-14 septembrie 2016.

Valori şi opţiuni generale de viaţă. Sondajul a investigat importanţa acordată de către bucureşteni unui set de valori şi necesităţi sociale. Nevoia demnităţii naţionale („să fiu respectat ca român”) ocupă primul loc în opţiunile bucureştenilor, 88,4% dintre respondenţi acordându-i o importanţă esenţială, dintr-un total de 96,3% care o consideră importantă. 74,4% dintre bucureşteni consideră foarte important să le fie respectată credinţa religioasă. Doar 67,7% cred că este esenţial să trăiască în democraţie şi doar 65,4% afirmă că este foarte important să trăiască în România şi nu altundeva.  Distribuţia pe vârste arată o concentrare a răspunsurilor negative în grupele de vârstă 18-39 de ani. 22% din tinerii de 18-29 de ani consideră că nu e important să trăiască în România, 10% nu cred că este important să trăiască în democraţie, iar pentru 6,1% nu este important să fie respectaţi ca români.

 Apartenenţă religioasă şi confesională. Sub acest aspect, cercetarea noastră a urmărit atât identificarea profilului identitar religios al bucureştenilor, cât şi gradul în care persoanele de diverse confesiuni se consideră pe sine ca făcând parte dintr-o biserică sau dintr-o comunitate religioasă particulară, între cele două aspecte neexistând întotdeauna suprapuneri fidele. Cea mai numeroasă comunitatea religioasă din Bucureşti este Biserica Ortodoxă Română, 89,5% dintre bucureşteni declarând că se consideră parte din aceasta. 5,9% dintre bucureşteni declară că nu aparţin nici unei biserici, majoritatea lor cu vârste între 18-49 de ani.  Segmentul de vârstă cu cea mai slabă apartenenţă la comunităţi religioase este cel de 30-39 ani, unde 9% declară că nu aparţin nici unei biserici. În ceea ce priveşte identitatea religioasă autodeclarată, 95,7% dintre bucureşteni au declarat că au religie creştină şi 0,6% religii necreştine. 2,4% dintre bucureşteni se declară agnostici (nu au nici o religie, dar cred în Dumnezeu) şi 1,3% atei (nu au nicio religie şi nu cred în Dumnezeu), 61% dintre aceştia având vârsta sub 39 de ani.

 Statutul României şi românilor în Uniunea Europeană. Aproape trei sferturi din populaţia adultă a Bucureştiului consideră că România ar trebui să rămână ţară membră a Uniunii Europene. Diferenţele sunt nesemnificative pe grupe de vârstă, pe gen sau pe nivel de şcolarizare. Se înregistrează, însă, o diferenţă în distribuţia opţiunilor pro- şi anti-europene la nivelul celor şase sectoare. Cea mai mare parte a bucureştenilor consideră că românii sunt respectaţi puţin sau deloc în Uniunea Europeană (84,8%) şi că statul român a făcut mult prea puţin pentru a apăra interesele României şi ale românilor în raport cu UE (81,7%).

 Percepţia publică asupra manifestaţiei din Piaţa Universităţii 1990. Am dorit să aflăm, la 26 de ani de la Manifestaţia din Piaţa Universităţii, care este percepţia bucureştenilor despre rolul acesteia pentru România. 40% dintre bucureşteni au declarat că Manifestaţia din Piaţa Universităţii din 1990 a avut un rol pozitiv pentru România, în timp ce 30% consideră că aceasta a avut un rol negativ.  Aproape jumătate (48,7%) dintre tinerii cu vârsta între 18-29 de ani şi 33,9% dintre cei cu vârsta 30-39 de ani nu ştiu ce s-a petrecut în Piaţa Universităţii în 1990. 24% dintre bucureştenii cu vârsta de peste 40 de ani declară că au luat parte la demonstraţia din Piaţa Universităţii.