Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
■ De ce pleacă mulţi români să facă fertilizare in vitro în străinătate?
■ În urmă cu 10-15 ani domeniul reproducerii asistate era foarte nou în România şi prea puţin cunoscut, chiar de către medici. Cuplurile infertile care aveau nevoie de tratamente erau adesea îndrumate către clinici din străinătate. Dacă totuşi aflau de disponibilitatea acestor tratamente în ţară, nu aveau încredere. De mulţi ani persistă o neîncredere în sistemul medical românesc şi mulţi dintre cei care îşi permit un tratament în străinătate nici nu se mai obosesc să caute o clinică în ţară. S-au creat circuite şi comunităţi online care au direcţionat pacienţii către clinici din Ungaria, Austria, Turcia şi lucrurile s-au perpetuat, în ciuda schimbărilor semnificative care au avut loc în sistemul medical românesc, în special cel privat. Ironia face ca tocmai clinicile dezvoltate în ultimii ani în ţară să fie cele mai avansate din punct de vedere tehnologic, comparativ cu clinici mai vechi europene; aşa cum se poate uşor intui, este mai greu să înlocuieşti o tehnologie veche cu una nouă, să înveţi tehnici noi şi să schimbi obiceiuri care au devenit rutină, decât să creezi de la bun început un sistem bazat pe cea mai avansată tehnologie a momentului. Este foarte adevărat că unul dintre cei mai importanţi factori de succes, de fapt cel mai important, este calitatea echipei de specialişti. Dacă în urmă cu câţiva ani acest aspect putea fi discutabil, în prezent avem confirmarea dată de rezultate şi de performanţ ele obţinute. Este iarăşi adevărat că majoritatea clinicilor de fertilitate din România sunt fie noi, fie cu experienţa unui numar relativ mic de pacienţi trataţi; în aceste cazuri nu există date statistice semnificative care să convingă şi nici suficienţi pacienţi trataţi cu succes care să întărească încrederea populaţiei. Pe de altă parte, nu putem generaliza. În clinica noastră, după peste 7 ani de experienţă şi pornind cu o tehnologie care abia acum se extinde în Europa, am depăşit semnificativ rata de succes europeană, pe statistici care depăşesc 1.500 proceduri de fertilizare in vitro.
■ Există turism medical către România în domeniul reproducerii asistate?
■ În timp ce mulţi români caută clinici în străinătate pentru tratamente de fertilizare, în Clinica Gynera am tratat un număr impresionant de pacienţi străini. Copii concepuţi în laboratorul nostru s-au născut şi trăiesc în cele mai variate colţuri ale lumii, până în Canada sau Statele Unite. Am tratat pacienţi din Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Italia, precum şi asiatici sau africani. Majoritatea acestor pacienti sunt fie străini căsătoriţi cu români, fie străini care lucrează în România. După ce finalizează tratamentul, aceştia ajung să transmită şi pe alte meleaguri mesajul că avem clinici profesioniste şi de succes. Am avut ca pacienţi şi mulţi români care au încercat iniţial tratamente în străinătate, dar au reuşit să-şi împlinească visul abia după ce ni s-au adresat nouă. Cele mai frecvente comentarii au fost de tipul: “Dacă am fi ştiut dinainte …”.
■ Care sunt motivele pentru care se practică turismul medical în domeniul reproducerii?■ Ceea ce îi determină pe români să plece în străinătate este lipsa de informaţie referitor la performanţele din ţară şi neîncrederea generală în sistemul medical românesc. Străinii au, de obicei, o motivaţie financiară, procedurile de fertilizare fiind extrem de costisitoare în anumite ţări. Spre exemplu, în Statele Unite o fertilizare poate să coste 15.000–20.000 dolari, iar în Marea Britanie 3.500–4.000 de lire sterline. Costul medicaţiei este şi el foarte ridicat, de ordinul miilor de dolari. În România, o procedură de fertilizare cu tot cu medicaţie poate să se încadreze în 3.500 euro. O altă situaţie întâlnită în domeniul reproducerii asistate este diferenţa de legislaţie şi reglementări între ţări. Cea mai mare parte a turismului medical în scop reproductiv este dirijată către ţările unde este permisă donarea de celule reproductive şi donatoarele sunt disponibile fără listă de aşteptare. Dacă vă aduceţi aminte, în urmă cu câţiva ani a fost foarte mediatizat în România un scandal legat de donarea de ovocite. Mulţi pacienţi din diferite ţări au primit embrioni concepuţi cu ovocite donate în România în condiţii nu tocmai legale. Între timp, legislaţia a fost adaptată şi există un control mult mai riguros din partea autorităţilor; în prezent, aceste tratamente se pot efectua numai în condiţii stricte şi fără implicaţii comerciale. În Clinica Gynera situaţia este oarecum diferită, în sensul că noi nu am mizat pe preţuri scăzute, ci pe performanţă. S-a dovedit o strategie câştigătoare. Atât timp cât utilizăm echipamente şi consumabile americane, medii de cultură produse la comandă în Australia sau Japonia, este greu să concurăm financiar cu majoritatea clinicilor europene, fie şi numai pentru taxele şi costurile uriaşe de transport. Specialiştii noştri participă anual la manifestări ştiinţifice internaţionale pentru a ţine pasul cu tot ceea ce este nou. În aceste condiţii, nu putem să facem tratamente ieftine. Din fericire, rezultatele şi serviciile premium au contat mult şi au făcut ca renumele să devină mai important decât costul. Nu aş vrea să se înţeleagă că avem tarife mari, din contra; la un cost mediu al procedurii de fertilizare in vitro de 2.500 euro, oferim o rată de succes mai mare decât media europeană şi multe servicii complementare tratamentului.
■ Care sunt problemele cu care se confruntă cei care fac turism medical în scop reproductiv?
■ O mare problemă de care se lovesc românii care caută asisteţă medicală în străinătate este bariera de limbă. Chiar dacă vorbesc o limbă de circulaţie internaţională, termenii medicali sunt uneori dificil de înţeles, iar medicii au tendinţa să dea mai puţine explicaţii celor care nu vorbesc limba locală. O serie de tratamente implică decizii şi alegerea între mai multe opţiuni, fiecare cu avantaje şi dezavantaje. Acest aspect este adesea neglijat în cazul turismului medical, fiind dificil de discutat. Posibilitatea urmăririi eventualelor efecte secundare sau evoluţiei sarcinii este foarte limitată. Costurile tratamentelor ar putea părea similare la prima vedere dar, dacă se iau în calcul transportul, masa şi cazarea pentru 3-4 săptămâni, sumele suplimentare ar putea acoperi un al doilea tratament efectuat în ţară.
■ Poate România să devină atractivă pentru pacienţii străini?
■ Sunt convinsă că există un mare potenţial în acest sens. Un prim pas ar fi promovarea serviciilor şi performanţelor noastre, eventual asociată unor pachete turistice atractive. O vacanţă petrecută în doi în România încheiată cu vestea mult aşteptată a venirii unui nou membru în familie, ce poate fi mai frumos? Finalizarea legii reproducerii asistate ar putea fi un alt pas semnificativ spre dezvoltarea domeniului, în sensul reglementării şi deschiderii accesului către o gamă mai variată de tratamente. În prezent, banca noastră de embrioni este deja suprasolicitată. Pacienţii care au reuşit să conceapă doi sau trei copii, ar accepta cu drag să doneze embrionii crioprezervaţi; din păcate, legislaţia nu este clară în această privinţă şi suntem blocaţi. Mă gândesc cu părere de rău la miile de cupluri care aşteaptă să adopte un copil şi care ar putea să-şi realizeze astfel visul; la fel de regretabil este că acestor embrioni nu li se poate oferi şansa la viaţă până la apariţia unor reglementări adecvate.
■ Există o recunoaştere internaţională a performanţelor româneşti din domeniul reproducerii?
■ În Clinica Gynera dezvoltarea a fost spectaculoasă şi nu a trecut neobservată. Ne bucură m că în ultimii ani a venit şi recunoaşterea internaţională mult aşteptată, alături de o serie de premii naţionale, atât pe linia performanţelor medicale, cât şi manageriale. Mă refer la apariţia unor articole în publicaţii prestigioase, participarea echipei în grupuri de experţi şi comitete ştiinţifice internaţionale, obţinerea unor distincţii şi premii. Recent Clinica Gynera a obţinut poate cea mai înaltă recunoaştere internaţională a calităţii, prin câştigarea premiului International Quality Award categoria Gold, premiu considerat un fel de Oscar pentru companii. Participarea noastră la New York la ceremonia de decernare a trofeului este o mare onoare şi satisfacţie; de asemenea, confirmă faptul că am intrat în elita mondială şi suntem recunoscuţi ca atare.
■ Aveţi planuri de implicare în acţiuni sociale sau de educare a publicului?
■ Nu numai că avem planuri, deja am intrat în al doilea an al campaniei Fertility Friday, care şi-a propus să informeze şi să educe populaţia referitor la implicaţiile stilului de viaţă asupra fertilităţii. Cu o reducere de 50% la testele de fertilitate oferite cu recomandări personalizate, sperăm să convingem cât mai mulţi tineri să facă alegeri înţelepte şi să nu-şi compromită şansele de a avea o familie. Un alt program social pe care îl vom lansa în curând este menit să ofere sprijin financiar cuplurilor care nu îşi pot permite un tratament de fertilizare; sumele alocate sunt semnificative, mult mai mari decât cele aferente reducerilor pe care le oferim în mod curent. Acest program social va face parte din campania “Infertilitatea doare”, prin care dorim să sensibilizăm publicul la problemele grave asociate infertilităţii. Şi planurile nu se opresc aici. Până la sfârşitul anului, vom avea încă vreo câteva evenimente şi activităţi de mare interes, pe care le vom anunţa la momentele respective pe site-ul clinicii şi prin media.
www.gynera.ro
Recunoaştere internaţională binemeritatăPe 26 Mai 2014, a avut loc la New York a 28-a convenţie “International Quality Summit” a programului anual Business Initiative Directions Awards, la care au participat companii din 72 de ţări, alături de lideri din diferite domenii, personalităţi academice şi reprezentanţi diplomatici. În cadrul acestui eveniment renumit, a cărui ceremonie s-a desfăşurat în incinta Hotelului Marriott Marquis din New York, Clinica Gynera din Bucureşti – clinică privată de fertilitate, a primit Trofeul International Quality Award, categoria Gold.
Cu peste 1500 de proceduri FIV efectuate în cei 7 ani de activitate, Clinica Gynera este primul centru medical din ţară exclusiv specializat şi dedicat domeniului fertilităţii şi reproducerii asistate şi totodată clinica privată cu cea mai vastă experienţă din ţară în tehnici de reproducere asistată.
Rata excepţională de succes, de cca 50% pentru un ciclu FIV, este semnificativ mai mare decât media europeană de 35%. Acesta este numai unul dintre motivele pentru care Gynera este şi cea mai premiată clinică de fertilitate din România, cu 2 premii acordate în 2012 şi 2013 de Camera de Comerţ şi Industrie a României (Premiul Naţional şi primul loc în Topul Firmelor din România, la categoria servicii de asistenţă medicală), premiile acordate dr. Laura Dracea de către IBC Cambridge, UK şi revista “Business Women” şi mai nou, premiul Business Initiative Directions.
Orientarea către calitate are la bază o dotare şi investiţii excepţionale, gândite încă de la început pentru performanţă şi controlul riscurilor. Tehnologia utilizată în Clinica Gynera (echipamente şi medii de cultură) provine din SUA, Japonia şi Australia, chiar dacă implică, evident, costuri suplimentare. Alături de aceasta, sistemele Macher de identificare a embrionilor şi verificarea alocării lor către pacienţi sau softul Voluson care numără şi redă volumetric foliculii ovarieni ce conţin ovocite, sunt tehnologii digitale performante prezente în foarte puţine clinici din lume. Incubatoarele Gynera pentru embrioni sunt individuale şi alimentate cu un amestec de gaze special conceput.
Renumele de lider în domeniul medicinei reproductive în România este meritat pe deplin de Clinica Gynera, care a introdus pentru prima dată în România cele mai importante tehnologii avansate ale domeniului: cultivarea blastociştilor, vitrificare sau crioconservarea ovocitelor.
