Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se împlinesc anul acesta 150 de ani de la promulgarea Legii electorale a lui Carol I, unul dintre primele acte normative ale tânărului principe de pe tronul Principatelor Unite de la București, în 1866. Fiind acum în an electoral, vă propun să facem o întoarcere în timp pentru a afla contextul și prevederile acestei legi.
In ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea, interesul conducerii tarii pentru reglementarea (si modernizarea) cadrului legislativ electoral se face simtit prin cele nu mai putin de trei legi electorale care au fost promulgate. Prima dintre ele, cea din 3 iulie 1864, a fost adoptata in contextul crizei constitutionale din primavara anului 1864, cand survine o ruptura intre puterea executiva in stat si puterea legislativa. Era momentul dezbaterii proiectului legii rurale al lui Mihail Kogalniceanu, care ar fi avut ca efecte, intre altele, desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor. Cum membrii Adunarii Elective erau, cu precadere, mosieri, isi vad atinse in mod direct interesele si protesteaza. Se formeaza o noua majoritate, ostila executivului, care da vot de blam primului ministru – recte Kogalniceanu – ceea ce l-ar fi obligat sa demisioneze. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza intervine in forta, pe 2 mai 1864 dizolva Adunarea legislativa, dupa care adopta o noua lege electorala care-i confera atributii sporite (si, spun "gurile rele" ale istoriei, creeaza premisele pentru instaurarea unui prim regim autoritar in Principate) si diminueaza rolul Adunarii. Nu este locul acum sa dam mai multe detalii asupra acestei legi, ea este insa picatura care umple paharul nemultumirilor potentatilor vremii, iar ceea ce urmeaza si istoria a consemnat este, curand, "debarcarea" lui Alexandru Ioan Cuza (care e obligat sa abdice) si aducerea unui print strain in tara, respectiv Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
Te-ar putea interesa și
Supercentenarii României. Gheorghe Solomon, românul „călare” pe trei veacuri
DEALUL LUI DUMNEZEU. Locul ULUITOR din ROMÂNIA unde trăiește un ANIMAL BIBLIC, UNIC în lume
Profețiile „scrise” de părintele Arsenie Boca în fresca Bisericii Drăgănescu
Muntele INTERZIS femeilor sau „ATHOSUL MARAMUREȘULUI”. Află ce minuni se petrec acolo
Siberia sau dragostea la minus 50 de grade. Povestea româncei care a trăit 10 ani la Polul Frigului
Atat politicienii vremii, cat si Principele Carol, vor simti curand nevoia sa "indrepte" legea electorala adoptata de domnitorul Cuza. Nu vor putea sa faca asta, insa, pana ce nu se va adopta o noua constitutie, in 1866; demersul "construirii" acestei constitutii moderne, paradoxal, apartinea insa mult-hulitului (in epoca) Al.I. Cuza (!!!).
Odata cadrul creat, pornind de la prevederile electorale prevazute in noua Constitutie – cea din 1866, zisa si "Constitutia lui Carol I", Adunarea Constituanta avea sa voteze, la 6 iulie 1866, o alta lege electorala. Sanctionata si promulgata de Principele Carol la 28 iulie, ea avea sa fie publicata in Monitorul Oficial la 30 iulie 1866 (adica acum 150 de ani), moment din care ea este aplicabila. Noul act legislativ l-a abrogat pe cel atat de contestat din 1864 si a reglementat activitatea electorala in Romania pana in 1884 cand – dupa ce, in 1881, Principatele Unite capata un nou statut, cel de Regat – se impune o alta modernizare.
Principala prevedere a Legii electorale din 1866 era aceea ca votul era .........................
Citește continuarea ca să afli cum se vota acum 150 de ani în România.
