x close

Casa Vasile Pogor: o reşedinţă boierească din Iaşii secolului al XIX-lea

0
Autor: Simina Stan 12 Sep 2009 - 00:00
Casa Vasile Pogor: o reşedinţă boierească din Iaşii secolului al XIX-lea Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Redeschiderea acestui muzeu, denumit şi Casa Junimii, situat în aproprierea Copoului "uliţa aristocratică a Iaşilor de odinioară", a fost considerat evenimentul anului 2006 de presa ieşeană.



Pe acest loc, "începând de la anul 1776, pitarul Ioniţă Cerchez, de vechi neam, cumpăra pe această uliţă din Muntenimea de mijloc, de la mai mulţi mahalagii, casele şi locurile lor. Pe locurile cumpărate pe uliţa Sării, Ioniţă Cerchez şi-a zidit o casă mare. La împărţeala dintre moştenitori, ea a revenit fiului său Iancu, căsătorit cu Smaranda Racoviţă. De la acesta a fost moştenită de fiica lui, Zoe, nevasta lui Vasile Pogor. Pe la 1850 Vasile Pogor a dărâmat fostele case ale pitarului şi a clădit actualele. După moartea vornicului, la 1857, casele au fost moştenite de fiul său, Vasile Pogor, primar de trei ori al Iaşilor.

În ele s-au ţinut multe din faimoasele întruniri ale Junimii, lipsite cu totul de pedantismul care tronează astăzi", scria Vasile Panopol în cartea sa "Pe uliţele Iaşului". Data construirii este atestată printr-o piatră găsită în urma lucrărilor de consolidare şi restaurare pe care este inscripţionat în caractere chirilice: "Vasile Pogor 1850 şi soţia sa Zoe".

PROPRIETATEA MORUZZI
În primii ani ai secolului al XX-lea, proprietatea a fost cumpărată de familia Moruzzi. Atunci s-au făcut unele modificări, atât la intrarea principală, cât şi la faţade, aşezând deasupra pe fronton blazonul Moruzeştilor. Aici locuind principesa Maria, văduva lui Alexandru Al. Cuza, fiul cel mare al domnitorului. Ce doi s-au căsătorit în 1889 cu Maria Moruzzi (1863-1921), fiica lui Alecu Moruzzi şi a Adelei Sturdza.

În călătoria de nuntă, acesta s-a îmbolnăvit de tuberculoză, murind la puţin timp. Cei doi fuseseră căsătoriţi şase luni, dar prin testament Maria moştenea întreaga avere a familiei Cuza, inclusiv moşia de la Ruginoasa. Principesa Moruzzi a avut o tinereţe furtunoasă, astfel, şapte ani mai târziu a avut o idilă cu Ionel Brătianu, care îşi făcea stagiatura de inginer la căile ferate. Aceasta a rămas însărcinată, cei doi fiind obligaţi să se căsătorească. Celebra căsătorie-divorţ de la Ruginoasa a avut loc în capela castelului, ei divorţând în aceeaşi zi.

Pe 3 februarie 1898 se năştea Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), singurul copil al lui Ionel Brătianu. Maria Moruzzi nu s-a recăsătorit. A jucat un rol însemnat în viaţa socială din capitala Moldovei. Era preşedinta Crucii Roşii şi se ocupa de toate operele locale de binefacere. Ca o "bună moldoveancă de viţă veche", evita să vină la Bucureşti. Cu toată impetuozitatea de caracter, avea o statură frumoasă cu o ţinută distinsă. De altfel, Elisa Ştirbey scria "cucoanele moldovence aveau şi mai multă ţinută şi mai multă originalitate. Independente, fanteziste, voluntare şi elegante".

La moartea mamei sale, în 1921, Gheorghe Brătianu scria "a fost pentru mine tot. A fost însă şi un suflet mare, care a trecut prin viaţă fără făţărnicie". Acesta continuă să locuiască aici, închiriând clădirea în 1938, când se mută la Bucureşti. În august 1945 a fost nevoit să vândă casa copilăriei lui, care a devenit sediu al administraţiei CFR. De aceea, în 2003, regionala CFR solicita în justiţie 700.000 de dolari drept despăgubire pentru clădire şi cei 6.000mp ai proprietăţii. Solicitarea a fost respinsă.




Clădirea a fost restaurată în 1968, în vederea amenajării muzeului, şi reparată după cutremurul din 1977. Casa din Strada Vasile Pogor numărul 4 urmează liniile drepte ale neoclasicului. În 1901, arhitectul nu a apelat la o abundenţă decorativă, elementele ornamentale fiind simple, dar elegant, articulate. Partea mediană a palatului este în decroş faţă de restul clădirii. Paramentul parterului este marcat prin bosaje reliefate. Etajul este evidenţiat ca piano nobile şi ritmat de coloanele adosate cu capiteluri ionice. Exuberante sunt ancadramentele eclectice ale ferestrelor tip porte fęnetre ale etajului, ce au terminaţia în arc în plin cintru. Balconul încadrează intrarea principală.

Clădirea are nouă încăperi, la parter şi etaj, şi din 2002 o sală multifuncţională în pod. Din holul parterului o scară din lemn duce la etaj, unde din hol se intră în salonul Junimii cu trei ferestre ample, poate cea mai importantă încăpere. În colţurile de lângă uşi sunt sobe cilindrice, mari, albe, decorate cu basorelifuri sau din ceramică colorată, iar de-a lungul pereţilor sunt aşezate oglinzi, canapele, scaune şi alte obiecte decorative.

Reşedinţa boierească a fost ridicată pe un lanţ de pivniţe, amenajate pe trei nivele, construite încă din secolele XVIII-XIXde către boierii Coroi şi Cerchez. Lucrările de consolidare şi amenajare a pivniţelor Muzeului Vasile Pogor s-au încheiat în 1994, dar cele de consolidare a casei au durat 15 ani.

INCONSECVENŢE
Privind faţadele clădirii reiese lipsa atenţiei pentru detalii. Farmecul unei reşedinţe boiereşti de secol al XIX-lea constă tocmai în micile detalii. În cazul monumentelor se încearcă dispunerea pe faţadele principale, cât mai puţin vizibilă a burlanelor, vopsite, în acest caz, într-o altă culoare pentru a se potrivi cu acoperişul din ţiglă metalică Lindab, de culoare roşie, atât de potrivită în cazul monumentelor istorice, clădirea fiind protejată prin LMI 2004, cod IS-IV-m-b-04358.

Rampa de acces în muzeu pentru persoanele cu dizabilităţi fizice este de fapt o scândură din lemn, iar lângă tâmplăria uşii, frumos recondiţionată, este un avizier din tâmplărie PVC de culoare albă.
Odată intrat în holul muzeului, observi frumuseţea detaliilor decorative restaurate, dar şi faptul că mozaicul pavimentului este acoperit de o mochetă albastră, peste care sunt puse două folii din plastic care conduc paşii vizitatorilor în direcţia casei de bilete. Trebuie menţionat că mocheta este de altfel tipică pentru reşedinţele nobiliare din secolul al XIX-lea din Moldova.

Şi totuşi, dacă persoanele cu dizabilităţi ar dori să viziteze Casa Vasile Pogor, nu ar putea vedea decât parterul, întrucât la etaj sau în pod nu au fost prevăzute facilităţi pentru aceştia.

DETALII
Să amintim apoi versurile decupate din autocolant auriu, lipite pe parchetul saloanelor, ghivecele din plastic cu ferigi presărate prin holurile muzeului şi pe balustrada scării din lemn, caloriferele standard instalate, sau întrerupătoarele albe, din plastic ieftin şi ele tipice unei reşedinţe boiereşti de secol al XIX-lea.

Contrastul între o canapea "ottomane" Ludovic XV cu picioare cabriol, cu spătar înalt în pantă lină, retapisată într-o manieră barbară, şi un întrerupător sau o priză, ambele albe din plastic, va încânta întotdeauna ochiul vizitatorului. Majoritatea candelabrelor, etichetele exponatelor, care nu sunt bilingve, a mânerelor, a semnalizării ieşirilor, a parchetelor sunt complet inadecvate. Mobilierul este expus într-un amenstec ţipător, în încercarea de a recrea interioarele de epocă.




Demersul muzeal ar trebui să fie în primul rând un act estetic şi nu o reconstituire ştiinţifică. De aceea este preferabil ca un arhitect sau un designer de interioare, şi nu un muzeograf, să se ocupe de reamenajarea acestor spaţii, sau să existe măcar o colaborare. Obiectele expuse definesc gustul epocii, fiind un ecletism "tous les Louis": garnituri de mobilă de salon, cu mese rotunde cu marginea sculptată, scrinuri, secretaire, oglinzi, măsuţe gheridon, mobilier rustic, etc.

PATRIMONIUL MUZEULUI
Cuprinde o diversitate de piese de o mare valoare istorică, memorialistică, documentară, dar şi artistică: documente, carte rară, hărţi vechi, fotografii, costume, artă decorativă (mobilier, porţelan, argintărie, ceasuri, covoare). Muzeul este foarte mândru să expună ceasul din aur al lui Eminescu, dar nu suficient de mult să îl şi repare, întrucât acesta, ca şi cel al lui Garabet Ibrăileanu, nu mai funcţionează. Cum spuneam, detalii. Având în vedere ca lucrările au durat 15 ani, "încheindu-se" acum 2 ani, Casa Vasile Pogor din Iaşi este un muzeu reamenajat după acelaşi principii învechite, după tipicul unui muzeu de secol al XIX-lea.

Nu au fost luaţi în considerare vizitatorii, ci muzeul. Nu este deloc interactiv, nu există audio guide, mobilierul este îngrămădit după scriitorii, cărora le-au aparţinut, etc...

RESTAURARE
În 2004 au început lucrările de restaurare a elementelor deorative ale interioarelor, executate de Florin Tabarnea şi Carmen Solomonie. Proiectul a costat 3,2 miliarde de lei. Acestea s-au păstrat sub mai multe straturi succesive de vopsea, ipsos sau aracet. Astfel s-au restaurat tavanele, pictura parietală a holului parterului, scara interioară, sobele, tâmplăria uşilor şi a ferestrelor. Tavanele din lemn de brad au fost curăţate şi protejate cu baiţuri, şelac şi aurite cu foiţă de aur sau decorate, folosindu-se o tehnică pe bază de tempera grasă, de culoarea albastru de Prusia şi aurite.

Au fost restaurate complet stucaturile şi ancadramentele uşilor. Tâmplăria ferestrelor şi uşilor este cea originală, fiind recondiţionată. Sobele construite din teracotă vieneză, de asemenea. La scara interioară, sculptată în lemn de stejar, au fost refăcute podina şi stâlpul de susţinere al acesteia, precum şi cheia de îmbinare. Apoi a urmat pictura parietală în stil art nouveau, executată original pe un glet de ipsos cu tempera grasă.
Citeşte mai multe despre:   clădiri de patrimoniu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 3684


Mai multe titluri din categorie

Rețeta zilei de sâmbătă. Supă de dovlecei umpluți acrită cu aguridă (rețeta lui Bacalbașa)

Rețeta zilei de sâmbătă. Supă de dovlecei umpluți acrită cu aguridă (rețeta lui Bacalbașa)
 Ciorba de dovlecei cu aguridă răcorea lesne zilele de vară ale bătrânilor noștri, mai ales că se putea mânca și rece, luând-o bărbații satului, dis-de-dimineață, cu ei, la coasă ori la pădure,...

5 produse alimentare naturale care nu expiră niciodată

5 produse alimentare naturale care nu expiră niciodată
Atunci când cumperi un produs alimentar, primul lucru pe care îl faci - sau ar trebui să îl faci - este să te uiți la termenul de garanție. Dacă este foarte mare, începi să îți pui semne de întrebare: nu...

ÎNFRICOȘĂTOR! PIATRA CARE UMBLĂ NOAPTEA și pe lângă care oamenii trec scuipându-și în sân

ÎNFRICOȘĂTOR! PIATRA CARE UMBLĂ NOAPTEA și pe lângă care oamenii trec scuipându-și în sân
Trei locuri din România se numesc Piatra (ori Stânca) Dracului. Sunt încărcate de taine sumbre și marcate de întâmplări inexplicabile.După ce și-a terminat Lucrarea, Dumnezeu a crezut că va avea liniște și...

Rețeta zilei de vineri. Coaste de porc caramelizate (rețetă din Banat)

Rețeta zilei de vineri. Coaste de porc caramelizate (rețetă din Banat)
 Caut un cuvant, unul singur, care sa inchida in el specificul bucatariei din Banat. Opulenta - as fi tentata sa zic. Dar daca as cauta doua cuvinte? Dulce si picant.Nu mi s-a intamplat sa fiu prin partea aceea de...

TANGOUL, „dansul proscris” LA VATICAN

TANGOUL, „dansul proscris” LA VATICAN
 Motto: „Va fi greu ca Tango să fie combătut, căci are prea multe... defecte. Puterea lui constă tocmai în aceste defecte cu efecte.”Știu, știu ce veți fi gândind! Că Papa de la Roma cunoaște pașii...

Sinaxar. Sfântul Mucenic Iachint - cel ce n-a mâncat din carnea jertfită idolilor

Sinaxar. Sfântul Mucenic Iachint - cel ce n-a mâncat din carnea jertfită idolilor
Sfântului Mucenic IachintPe data de 03 iulie, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Mucenic Iachint. Acesta a fost slujitor al meselor imperiale, în timpul domniei împăratului Traian (98-117). Din...

Oazele de liniște din inima orașului. În weekend alegeți relaxarea în aer liber: ceainării, grădini și expoziţii

Oazele de liniște din inima orașului. În weekend alegeți relaxarea în aer liber: ceainării, grădini și expoziţii
Poate că nu reușim să scăpăm de nebunia și aglomerația unui oraș mare în fiecare weekend, dar putem găsi mici oaze de rela-xare, ca să nu stăm închiși în casă. Trebuie doar să cauți cu atenție, pentru...

Cum l-a reabilitat Patriarhul Daniel pe „diaconul” Ion Creangă

Cum l-a reabilitat Patriarhul Daniel pe „diaconul” Ion Creangă
 S-au împlinit vara asta – pe neştiute – 22 de ani de la reabilitarea post-mortem a diaconului Ion Creangă. Demersul l-a făcut însuşi Preafericitul Patriarh Daniel, pe vremea când era Mitropolit al...

Adevărul despre COPIII DIN FLORI ai lui ȘTEFAN CEL MARE. Sfântul și tatăl său ar fi fost ei înșiși „copii din flori”

Adevărul despre COPIII DIN FLORI ai lui ȘTEFAN CEL MARE. Sfântul și tatăl său ar fi fost ei înșiși „copii din flori”
Chestiunea copiilor din flori ai lui Ştefan cel Mare a fost elucidată în mare parte, de multă vreme, prin contribuţiile a numeroşi istorici. Din diverse motive însă, concluziile lor sunt cu greu asimilate de...

Rețeta zilei de joi. Dulceață de coarne (rețetă dintr-un caiet vechi)

Rețeta zilei de joi. Dulceață de coarne (rețetă dintr-un caiet vechi)
Nu sunt curioasa din fire. Cel putin, nu intr-atat de curioasa, incat sa-mi bag nasul prin oalele tuturor. (Nu de alta, dar mai am nevoie de el!) Insa asa de tare mirosea a dulceata pe holul blocului in care locuiesc,...

Sinaxar. Sfântul Ștefan cel Mare, „atlet al creștinătății”

Sinaxar. Sfântul Ștefan cel Mare, „atlet al creștinătății”
 Aşezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în VlahernePe data de 02 iulie, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Aşezării veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne. Pe vremea...

Chef Cătălin Scărlătescu, la vânătoare de farfurii prin Istanbul

Chef Cătălin Scărlătescu, la vânătoare de farfurii prin Istanbul
Galerie Foto Pentru chef Cătălin Scărlătescu nu există vacanță fără descoperiri culinare. Recent întors de la Istanbul, acolo unde a mers pentru a se relaxa, cunoscutul bucătar povestește că a decoperit cu bucurie un...

12 obiceiuri proaste care TE URÂȚESC

12 obiceiuri proaste care TE URÂȚESC
 Credem că dacă procesăm astfel vom fi mai tinere, mai sănătoase, mai frumoase. Dar uite că, uneori, anumite obiceiuri și metode de îngrijire pe care le creseam infailibile ne pun, de fapt, în pericol...

Rețeta zilei de miercuri. Pâine bucovineană cu cartofi

Rețeta zilei de miercuri. Pâine bucovineană cu cartofi
O vară așa, ca aceasta de-acum. Și-un "dor de ducă" prin țară, căutând oameni, întâmplări și rețete noi, care să-mi descopere lumi fabuloase. O duminică împlinită în rugăciune la Mănăstirea Sucevița...

Sinaxar. Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți, duhovnicul lui Daniil Sihastrul. Cum au scăpat moaștele lui din mâna tâlharilor

Sinaxar. Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți, duhovnicul lui Daniil Sihastrul. Cum au scăpat moaștele lui din mâna tâlharilor
Pe data de 01 iulie, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți. Acesta s-a născut la începutul secolului al XIV-lea. Sfântul a intrat în monahism de tânăr, la Mănăstirea...