Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un spaţiu în care se studiază şi care este studiat. Un spaţiu în care se pot petrece câteva ore în mod atractiv şi relaxant atât de către cunoscători, cât şi de către novici. Nu rataţi ocazia de a-l vizita.
Spaţiu de studiu şi de relaxare în egală măsură, Grădina botanică din Cluj este una dintre cele mai vechi şi mai apreciate grădini botanice de la noi din ţară. Fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza, grădina este situată în zona de sud a Clujului, ocupă o suprafaţă de 14 hectare şi găzduieşte aproximativ 10.000 de plante din întreaga lume.ORGANIZARE
Structura sa este bazată pe sectoare, în acelaşi fel care se regăseşte şi în alte grădini botanice. Sectorul ornamental include Grădina Japoneză, Grădina Mediteraneană, Rosarium-ul etc. Sectorul fitogeografic conţine "felii de natură" cu plante specifice şi asocierile lor fireşti.
Sectorul sistematic grupează plantele din punct de vedere al famililor şi caracteristicilor botanice. Sectorul economic include Palmariumul (sera cu palmieri) şi alte plante cu utilizări economice. Iar sectorul plantelor medicinale aduce în atenţia celor interesaţi plante cu proprietăţi curative.
Grădina Japoneză este amenajată în stil gyo-no-niwa. Pentru ea s-au creat artificial un lac şi o insulă legată de restul grădinii botanice de o poartă sacră şi de un podeţ de piatră. Pentru a da o notă de realism s-au adus patru lanterne tradiţionale care s-au amplasat pe malurile lacului.
Grădina romană este guvernată de Ceres, zeiţa agriculturii în vechime, şi populată cu plante agricole şi obiecte arheologice din vechea colonie Napoca.
SCURT ISTORIC
Istoria Grădinii botanice din Cluj seamănă izbitor cu a celei din Iaşi şi din Bucureşti: a fost strâns legată de evenimentele istorice ale vremii, de personalităţi în domeniul botanic şi nu numai, de un amalgam de transformări şi cristalizări de opinii şi planuri de organizare, înzestrate sau nu cu finanţele necesare. În final, a ajuns ceea ce vedem astăzi şi ne bucurăm că există.
Desigur, există mereu loc de mai bine, dar trebuie să apreciem şi ceea ce avem.
AMENAJĂRI
Din 1919 şi până în 1925, spaţiul grădinii botanice s-a extins şi au avut loc ample lucrări de organizare: alei şi clădiri administrative, răsadniţe, împrejmuiri, s-au adus obiecte decorative şi plante. Toată grădina a fost amenajată de un botanist şi de un grădinar, amândoi pasionaţi de munca lor.
Aşa că nu e de mirare că Grădina botanică din Cluj nu arată ca un parc public ci ca o fărâmă de natură. Stâncării, bazine, rezerve de apă, un pârâiaş sălbatic, palmarium, alei, lac şi insulă artificială... Cam aşa s-ar rezuma în scurte cuvinte munca de câţiva ani de pe spaţiul grădinii. În 1925 s-a elogiat strădania depusă pentru organizarea grădinii şi lucrurile au continuat în acelaşi ritm.
Câţiva ani mai târziu se construiau serele şi se continua împrejmuirea grădinii. Mai târziu s-au consolidat lacul şi apoi aleile, s-au îmbunătăţit canalizarea şi iluminatul public. După 1990, lucrările administrative s-au realizat cu dificultate, dar chiar şi aşa grădina botanică este un obiectiv apreciat.
Plantele de pe spaţiul grădinii au fost aduse din întreaga ţară, din Balcani şi zona mediteraneană, din Caucaz şi Hymalaia. Amplasamentul uşor accidentat al grădinii a permis realizarea mai multor zone cu un specific anume, adevărate puncte de atracţie pentru botanişti, studenţi şi vizitatori.
Grădina are relaţii de lucru cu organizaţii botanice din 80 de ţări şi găzduieşte muzeul botanic, herbarul şi biblioteca botanică. Este membră a asociaţiei româneşti pentru grădini botanice şi editează mai multe publicaţii.
SURSĂ DE IDEI
O vizită la grădina botanică, oricare ar fi ea, este pentru o persoană cu "ochi formaţi" sau pentru un mare iubitor de frumos o ocazie de a observa ce ar putea să aplice în propria grădină, ce e atrăgător şi cum ar putea fi realizat. De la efecte decorative şi grupaje de plante până la analiza materialelor, structurilor şi dimensiunilor...
