x close

Reţete celebre: Cozonacul, de la Kogălniceanu la Păstorel

1
Autor: Simona Lazar 24 Dec 2012 - 11:54
Reţete celebre: Cozonacul, de la Kogălniceanu la Păstorel


Ar putea fi cozonacul o “celebritate”, un “VIP” pe masa de Crăciun – şi dacă luaţi sensul acesta, zău că nu sunteţi departe de adevăr. Însă ceea ce înţeleg eu prin “reţete celebre”, când vine vorba de Sărbători, este să aleg din cele aproape 90 de reţete pe care le-am aflat, în preumblările mele prin ţară (şi prin lume) – de unde le-am adunat cu mare grijă de gospodine harnice – ori din paginile cărţilor vechi, pe acelea care au şi un impact... cultural.

Pentru masa de Crăciun din acest an – şi pentru masa Revelionului, că doar n-o să faceţi anul nou numai cu torturi peste torturi şi-o să-i daţi locul cuvenit şi cozonacului tradiţional – am ales câteva reţete care au însoţit Sărbătoarea, de-a lungul a mai mult de un secol şi jumătate de gastronomie românească... tipărită (adică, de pe când ne-am învrednicit şi noi, prin pana cărturarilor Negruzzi şi Kogălniceanu, să aşezăm reţetele noastre în filă de carte).

Şi voi începe, firesc, cu “descălăcătorii” cărţilor de bucate, cu aceşti cărturari moldoveni, gurmeţi-gurmanzi de bună calitate. Vom trece apoi la Ecaterina Steriady (colonelu), autoarea celei mai bine vândute cărţi de reţete din secolul al XIX-lea (un best-seller, cum am spune azi), după care ne vom delecta cu acele “copturi” care făceau fala meselor de sărbătoare în prima jumătate a secolului XX, atunci când gospodinele îşi luau drept aliat cărţile de bucate scrise de jurnalistul Constantin Bacalbaşa ori de Maria general Dobrescu (inspectoarea generală a şcolilor de menaj, în perioada interbelică). În fine a cincea (şi cea mai complexă) reţetă de cozonac o vom prelua de la inegalabilul Păstorel Teodoreanu. (Ca o curiozitate – poate, pentru gospodinele de azi –, dar nici una dintre reţete nu prevede... umplerea cozonacilor. Sunt simpli, pufoşi şi savuroşi!)
Crăciun fericit şi... cozonaci gustoşi!

1. M. Kogălniceanu & C. Negruzzi (“200 reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti”) (1841)

Cozonaci

“Ia trei ocă (1 oca = aproximativ 1 kg – n.n.) de făină, faci plămădeală cu o litră (aproximativ 250 g – n.n.) drojdie de bere (la vremea aceea, drojdia nu era solidă, ca azi, deci cantitatea va fi mult mai mică, de fapt – n.n.) şi cu una litră de lapte, puind şi trei ouă întregi, laşi de dospeşte frumos şi pui două litre şi jumătate de lapte, 18 ouă întregi, trei litre de unt topit şi sarea trebuincioasă şi, frământându-l până ce se desprinde de mâini; apoi lasă de  dospeşte frumos şi, după ce au dospit bine, întoarce aluatul, îl mai lasă puţin de şede, pe urmă, făcând cozonaci, îi ungi cu gălbenuş de ou şi-i dai la cuptori”.

2. Ecaterina Steryadi (colonelu) – “Buna menajeră” (1871)

Cozonaci tare buni

“Pentru a prepara acest fel de cozonaci, se ia una oca de făină şi se amestecă cu una oca de lapte, 150 dramuri (1 dram = 3,18 grame – n.n.) drojdie de bere, un gălbenuş de ou, mestecând-se pâmă face spume, şi apoi se lasă de dospeşte de căldură.
Când aluatul va fi gata, să fie pregătite 75 gălbenuşuri bătute în oală cu jumătate de oca de zahăr, răzătură de la o lămâie, 10 dramuri apă de flori şi un păhărel de rom. Toate acestea, amestecate cu polonicul şi puse în covată, unde sunt puse 4 oca floare de făină (făină de claitate superioară, cernută de două ori – n.n.) şi împreună cu aluatul dospit şi sarea trebuitoare, începeţi a frământa adăugând o litră de lapte, apoi să fie pregătit 175 dramuri unt pe care-l veţi pune în aluat, oprind însă puţin a unge covata cu mâinile.
Se frământă bine până face beşici, se lasă de dospeşte şi se unge o masă uscată cu unt, unde veţi aduna cozonacii.
De voiţi împletiţi, se pune pe hârtie unsă, iar de nu, ungeţi tingirile şi-i puneţi în ele numai pe jumătate. Se lasă apoi de cresc până se umple tingirile, se ung cu ou pe deasupra şi se dau în cuptor.”

3. Maria general Dobrescu – “Arta culinară. Dulciuri” (1927)

Cozonaci adevăraţi Moldoveneşti

Proporţii: 7 kg făină, 140 ouă, 2,250 kg zahăr, vanilie, 300 g drojdie de bere, 2 kg unt proaspăt (clarificat), un litru şi trei sferturi lapte, una portocală, una lămâie şi una ceşcuţă de rom.

Din 140 de ouă se pun întregi numai 14, restul numai gălbenuşele. Se bat ouăle, adică cele 14 întregi şi restul gălbenuşelor cu zahăr şi cu o linguriţă rasă de sare de fiecare kilogram. Se bat până se face ca şi coca de pain d’Espagne. Înainte de a fi complet bătute, se face plămădeala: adică 7 mâini de făină opărită cu lapte, se freacă bine până se face ca o cocă moale, după ce s-a mai răcit se adaugă ţaicul dizolvat cu puţin lapte călduţ. Se lasă să crească. După ce a crescut, iar compoziţia de mai sus e gata, se adugă plămădeala crescută şi se amestecă bine cu un tel. Aşa cum e făcută, se lasă două ore la crescut. Apoi se adaugă făina, cernându-se prin sită, şi e bine amestecată. Adesea se întâmplă ca compoziţia să fie prea moale, în care caz se mai adaugă doi pumni de făină. Se frământă cu făina încă două ore, ungându-se mâinile tot timpul cu unt şi chiar untul e pus pe covată, până se adaugă tot untul, în timpul celor două ore. Se lasă să crească bine din nou şi se pune la forme, se lasă să crească şi se coc unşi cu ou bătut pe deasupra.

4. Constantin Bacalbaşa – “Dictatura gastronomică” (1934)

Cozonaci moldoveneşti

1 kg făină de grâu, 0,5 kg lapte dulce, 25 g drojdie, 8 ouă, 250 g zahăr pisat fin cu vanilie, 250 g unt proaspăt, coajă de portocală rasă, o linguriţă de rom şi puţin untdelemn pentru înfrăgezit, 100 g stafide roşii.

Se face maiaua de drojdie, 2 linguri de făină şi puţin lapte cald. Se lasă să se dospească o oră, apoi începem să-l frământăm. Dacă este puţină cantitate se poate bate şi cu lingura, adăugând gălbenuşurile, jumătate din albuşuri făcute spumă, zahărul, laptele, coaja de portocale, puţin rom şi untdelemn şi batem o oră până ce se face băşici, apoi punem şi cantitatea de unt ce o avem puţin câte puţin; apoi lăsă, să crească la un loc cald. După două ore îl aşezăm în forme. Când a crescut şi în forme, îl ungem pe deasupra cu găbenuş de ouă şi presărăm puţin zahăr pisat mare şi câteva felii de migdale.


5. Al.O.  Teodorenu (Păstorel), “Reţeta cozonacilor”, în “Adevărul literar şi artistic” (1933)

Reţeta cozonacilor

Material: 150 ouă, 3-4 (maximum) kg făină extra (recomand Herdan), 1 pahar mare (de apă) cu rom alb, 1 baton vanilie, 1 litru lapte, jumătate de pachet drojdie (recomand Bragadiru), 3-4 linguriţe rase cu sare

3-4 păhăruţe de vin cu unt topit şi cald, 1 păhăruţ untdelemn fin (recomand Nègre), zahăr tos circa 1,200 kg.
Explicaţie. Când aplici aceasta reţetă, nu poţi spune: am să fac trei sau cinci kilograme de cozonaci, ci am să întrebuinţez atâtea ouă. Ouăle nu sunt toate la fel şi făina nu-i toată deopotriva de uscată. Cu cât e mai uscata, cu atât înghite mai mult lichid (ceteşte: ouă şi rom).
Observaţie. Pentru fabricarea cozonacilor trebuie socotite 12 (douăsprezece) ore. De aceea, e bine să fie pregătite toate de cu seara şi să te apuci de treabă cu noaptea în cap.

Tehnică. Se strică de cu seara ouăle, punând gălbenuşurile deoparte. Albuşurile le pui unde vrai, căci ori pui prea puţin (ca o linguriţă de omăt), ori deloc — cam totuna e. În gălbenuşuri pui sarea, mesteci, pui la rece şi te culci.  A doua zi:  Într-un vas foarte curat, pui doi pumni de făină (circa 500 gr) pe care o opăreşti cu lapte clocotit. Se mestecă cu o lopată anume, de lemn (sau cu un linguroi) şi se bate straşnic până se face ca o pomadă, fără nici un gogoloş. Când s-a răcorit (să poţi suferi degetul cel mic), adaugi drojdia, pregătită astfel: fărâmiţată într-o farfurie adâncă şi frecată cu două-trei linguri zahăr, până se face ca o cafea cu lapte. Mesteci bine drojdia cu pomada, acoperi cu un şervet şi pui la loc călduţ (nu fierbinte), ca să crească.

În timp ce creşte plămădeala (aşa se cheamă amestecul de mai sus), strecori prin sită gălbenuşurile în covată (albie de lemn, foarte curată, uscată şi călduţă), clăteşti cu două-trei linguri de apă călduţă vasul în care au stat şi torni totul în albie. Dacă vrai, pui şi o ceaşcă de albuş spumă, dacă nu, nu pui. Baţi gălbinuşurile cu străşnicie, adaugi romul şi baţi, şi baţi, baţi mereu şi te bucuri că miroase bine; adaugi apoi vanilia tăiată mărunt şi baţi înainte până ce plămădeala a crescut frumos. Când e gata plămădeala, o răstorni pre ea în albie şi mesteci până se face una cu gălbenuşurile Pe urma, începi a pune făina, câte puţin, şi a tot mesteca şi bate cu lopata, până ce nu mai poţi. Atunci, frămânţi cu pumnii închişi, până ce obţii un aluat potrivit de moale. Când crezi că nu mai încape făină, cântăreşti câtă a rămas, ca să ştii câtă ai întrebuinţat, şi pui zaharul şi untul după proporţia: 300 gr zahar la kilogramul de făină şi un pahar de unt, plus unul, aşa, pe deasupra. După ce a intrat făina, frămânţi înainte, punând zahărul, puţin câte puţin, până ce-l pui tot. După ce ai isprăvit zahărul, pui untul (câte un păhăruţ) şi untdelemnul, întorcând aluatul mereu în aceeaşi parte (ca să iasă felii).

Frământatul durează două ceasuri.

Pui la crescut la loc călduţ, nu fierbinte, acoperit bine, ca să nu se răcească, şi laşi două-trei ore, până ce a crescut frumos. Ajuns aici, pui în formele unse perfect cu unt sleit (o treime din formă), şi iarăşi acoperit, la loc călduţ, aproximativ o oră. Cât timp cresc în forme, se pregăteşte cuptorul (detaliu foarte important). Când e gata şi cuptorul, ungi cozonacii cu ou bătut şi presori cu migdale tăiate sau zahar granulat şi, cu “Doamne-ajută”, pui la cuptor, unde stau o oră, o oră şi un sfert, cel mult. La cuptor trebuie om priceput, ca să-l cerce, cu făină de păpuşoi (porumb), să nu puie cozonacii prea deşi, să-i acopere la nevoie ca să nu se pâlească, să le puie “zăgneaţă” etc.
La scosul din cuptor, alt meremet. Scoţi cozonacul, îl scuturi puţintel cu urechea aplecata, să-l auzi dacă joacă. îl culci apoi cu formă cu tot pe-o coastă, sprijinit de-un lemn. După două-trei minute îl mai scuturi şi-l răstorni încetişor, cu binişorul, pe ceva moale şi-l legini cătinel şi cu mare băgare de seamă, ca să nu se cumva turtească şi încruzească! Abia un ceas după ce i-ai scos din cuptor ii duci în casă şi, după două-trei, când sunt bine răciţi, ii transporţi în cămară. Ca să-i păstrezi bine şi multa vreme proaspeţi, îi înveleşti (pe fiecare în parte, se înţelege) în hârtie impermeabilă şi în şervet gros. Cozonacul făcut după aceasta reţetă trebuie să nu se usuce trei şi chiar patru săptămâni.

P.S. Reţeta de mai sus n-am luat-o nici din cărţi, nici n-am inventat-o. O transmit întocmai cum mi-a fost comunicată din casa părintească, unde e aplicată de când ţin minte E o veche reţetă rusească, cunoscută de la bunica mea maternă, care, la rându-i, a primit-o aşa de la bătrâni. S-a menţinut până în prezent, numai prin tradiţie orală şi mai ales prin practică.

Cozonacii lui Păstorel


Păstorel, la cozonaci,
A propus cincizeci de ouă.
De-aici protestări, chemări
La răspundere. Dar oare
N-aţi văzut că e eroare?
Era vorba de… jumări.
O gospodină
Replici
I
Eroarea, doamna mea, nu-i nouă,
Dar când apuci pe-aşa cărări
Şi faci din cozonac jumări,
Faci şi jumări fără de ouă.
II
Nu-i, doamnă, nimenea de vina,
Însă nu am ce să vă fac:
Dacă nu ştii ce-i cozonac,
De ce semnezi: o gospodină?
III
Dar recunosc, de bună samă,
Cum nu-s un gastronom de paie,
O gospodină-n epigramă
Şi-o scriitoare la tigaie.
IV
Deci, doamnă, nu cedez un ou
Oricât aţi fi de alarmată
Şi vi se pare lucrul nou:
Reţeta mea-i adevărată.

Citeşte mai multe despre:   reţete de sărbători,   craciun,   sarbatori iarna,   revelion

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 6367


Mai multe titluri din categorie

Cel mai scump divort britanic. Câți bani cere femeia de la fostul soț

Cel mai scump divort britanic. Câți bani cere femeia de la fostul soț
Christina Estrada, un fost top model pentru Pirelli, căsătorită cu un saudit bogat timp de 13 ani, îi cere fostului soţ 237 de milioane de euro. Ar putea fi cel mai scump divorţ din istoria Marii Britanii,...

Tribut pentru Michael Jackson. România este prima ţară din lume care va găzdui un show în care foştii colegi ai megastarului vor cânta alături de… holograma acestuia

Tribut pentru Michael Jackson. România este prima ţară din lume care va găzdui un show în care foştii colegi ai megastarului vor cânta alături de… holograma acestuia
Galerie Foto După 20 de ani, fanii lui Michael Jackson au din nou motive de bucurie. Chiar dacă megastarul a încetat din viaţă în 2009, acesta va încânta din nou publicul român în Piaţa...

Chef Cătălin Scărlătescu ne recomandă: Salată cu mazăre

Chef Cătălin Scărlătescu ne recomandă: Salată cu mazăre
Chef Cătălin Scărlătescu ne propune o salată pe cât de simplă şi rapid de făcut, pe atât de gustoasă. Ingrediente: rucola, roşii cherry, ceapă roşie, mazăre,...

Rețeta zilei de miercuri. Chiftele de năut ca la Simonopetra, în Muntele Athos

Rețeta zilei de miercuri. Chiftele de năut ca la Simonopetra, în Muntele Athos
Și dacă astăzi vă aducem dinainte un fel de mâncare din altă parte a lumii, nu înseamnă că am renunțat la preocuparea noastră pentru adevăratele retete romanesti. Doar că rețeta de chiftele de...

Superlativele mapamondului. Legenda URIAȘILOR DIN ROMÂNIA. Dezvăluiri incredibile ale unui bărbat care a participat la săpături

Superlativele mapamondului. Legenda URIAȘILOR DIN ROMÂNIA. Dezvăluiri incredibile ale unui bărbat care a participat la săpături
România abundă de legende care amintesc de uriașii care au populat cândva planete și care, în trecere prin locurile noastre, au lăsat semne. Ce faci atunci când știința se împletește...

Rețeta zilei.Chec cu mere văratice, ca pentru Moșii lui Sânpetru

Rețeta zilei.Chec cu mere văratice, ca pentru Moșii lui Sânpetru
Sarbatorile religioase sunt marcate de un retetar specific, iata motivul pentru care, daca esti in cautarea de retete romanesti, la aceste momente din an trebuie sa fii atent. Sfantul Petru este cel mai de seama...

Ce să mănânci la prânz ca să nu te îngrași. 7 exemple de meniu

Ce să mănânci la prânz ca să nu te îngrași. 7 exemple de meniu
Galerie Foto Masa de prânz este, și ea, foarte importantă pentru că te găsești în momentul zilei cu cea mai mare activitate și ai nevoie de energie. Pentru cei care obișnuiesc să sară peste micul dejun este...

SFATURI. Top 3 destinații gustoase

SFATURI. Top 3 destinații gustoase
Pentru foarte mulți dintre turiști, în alegerea destinației perfecte de vacanță un criteriu important îl reprezintă mâncarea. Specifiul fiecărei țări sau regiuni în parte este un element...

Grecia, destinația vedetă a verii. Pe când și România?

Grecia, destinația vedetă a verii. Pe când și România?
Sezonul estival este încă la început, iar românii încă mai caută cele mai potrivite destinații pentru familia și bugetul lor. Cei care nu au făcut rezervări din timp, se orientează spre of...

Am decis sa duc milieul mamei mai departe

Am decis sa duc milieul mamei mai departe
Astăzi am să vă spun o poveste frumoasă din care fac parte și eu. Niciodată n-am vorbit despre mine, niciodată n-am scris despre mine, dar de data asta m-am decis să vă scriu câteva cuvinte despre mine...

Rețeta zilei de luni. Linte făcăluită (rețetă din bătrâni)

Rețeta zilei de luni. Linte făcăluită (rețetă din bătrâni)
Cine știe câte dintre vechile retete romanesti sunt pierdute? Dar, cu răbdare, le putem regăsi... Fără îndoială, bucătăria românească mai are în­că multe reţete neştiute, care...

Gina Pistol a mers aproape pe jos 1.000 de kilometri

 Gina Pistol a mers aproape pe jos 1.000 de kilometri
Galerie Foto Frumoasa Gina Pistol a renunţat la tocuri şi la confort pentru o expediţie la care visa de ani buni: un pelerinaj pe El Camino, un drum de aproape 1.000 km, pe care l-a străbătut pe jos şi care i-a pus la...

Un nou DIVORȚ de milioane la Hollywood

Un nou DIVORȚ de milioane la Hollywood
Actorul american Nicolas Cage şi cea de-a treia sa soţie Alice Kim s-au despărţit încă din luna ianuarie, a anunţat reprezentantul actorului pentru relaţia cu presa, scrie UPI.com. Cei doi, care s-au căs...

Ieși la alergat!

Ieși la alergat!
Marile orașe ale României sunt luate cu asalt, aproape în fiecare weekend, de iubitorii de alergat care se întrec la diverse maratoane. Evenimentele sunt dedicate atât profesioniștilor...

Probleme MARI pentru Stela Popescu: ”Eu pe mine mă învinovățesc”

Probleme MARI pentru Stela Popescu: ”Eu pe mine mă învinovățesc”
Cunoscuta actriță Stela Popescu a fost jefuită de menajera pe care o avea în casă. Actrița a rămas fără un inel cu briliante, o pereche de cercei și un ceas vechi din 1969. Stela Popescu a dorit să...