Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Dincolo de bariere lingvistice sau de înfățișare, reușim să ne întâlnim cu toții într-un anumit punct”, spune una dintre studentele Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru” (CSRJ-AH) din România. Ca întotdeauna, „punctul de întâlnire” este curiozitatea, dorința de a descoperi sufletul celuilalt. Iar cea mai bună cale de întâlnire e prin cultură. Cum se întâlnesc Japonia și România în plan cultural, ne-au povestit cei care sunt pasionați de țara Soarelui Răsare.
De cum intri, fotografiile te duc la celălalt capăt al lumii: kimono-uri, origami, ikebana, ceremonia ceaiului. CSRJ-AH, înfiinţat în 2005 cu sprijinul Ambasadei Japoniei şi al Companiei JTI, aduce laolaltă pasionaţii de limba şi cultura japoneză. Cei mai buni cursanţi de limbă japoneză câştigă o excursie în Japonia, unde vizitează inclusiv sediul Japan Tobacco din Tokyo.
Participanţii la cursurile de aranjamente florale ikebana, origami, de „taiko” (tobe tradiţionale), istoria filmului japonez, a limbii şi literaturii japoneze, se regăsesc şi la lansările de carte ale autorilor japonezi, evenimente organizate la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. „Serile japoneze” au adus mai aproape de cititorii români autori precum Taichi Yamada, Yukio Mishima, Yasunari Kawabata, Yoko Ogawa sau Sawako Ariyoshi.
Inimile celor două ţări au fost şi mai aproape după cutremurul care a lovit Japonia în 2011. Fondurile obţinute în urma organizării spectacolului „Requiem. Nu ştii nimic despre mine”, cu sprijinul JTI, au fost direcţionate către cei afectaţi de dezastru. Iuniana Mîndru, fostă cursantă şi în prezent profesor în cadrul CSRJ-AH, a ajutat mult la comunicarea dintre artistul român Răzvan Mazilu şi dansatoarea japoneză Motoko Hirayama. În prezent, Iuniana predă limba japoneză în cadrul CSRJ-AH.
Japonia este prezentă şi în inima celui mai important Festival de artele spectacolului din România şi al treilea din lume, după cele de la Edinburgh şi Avignon: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Pe durata acestuia, voluntarii japonezi te întâmpină cu un zâmbet amabil şi cald în sălile de teatru, ca să te conducă la locul de pe bilet sau pe stradă, ca să-ţi ofere informaţii şi pliante despre spectacolul la care tocmai te uiţi.
Povestea implicării japoneze în Festivalul de la Sibiu datează din 2008, de când JTI se numără printre sponsorii evenimentului, şi a devenit deja istorie. Atunci a fost invitat la Festival, în România, un artist considerat „tezaur naţional”, despre care Ambasadorul Japoniei la acea vreme, spunea că „vizita lui e la fel de importantă precum cea a primului ministru”. Regretatul Kanzaburo Nakamura XVIII se află pe aleea stelelor artei teatrale din Sibiu. Anul trecut, i s-a alăturat un alt mare artist celebru japonez, Kazuyoshi Kushida.
Începând cu anul 2013, contribuţia statului japonez la Festivalul de Teatru de la Sibiu este printre cele mai importante, iar Japonia pune la dispoziţia organizatorilor cel mai mare număr de voluntari.
Kaizen sau îmbunătăţirea continuă
“Latura preferată a culturii japoneze este filosofia Kaizen, care constă în îmbunătăţirea continuă a fiecărui aspect al vieţii, pentru a devein mai buni”, spune Ana Maria Anton, cursant şi voluntar în cadrul CSRJ-AH. Kaizen e un sistem de management japonez, care trimite la principiile esenţiale ale vieţii şi ale bunului simţ. Marile progrese nu se fac dintr-o dată, ci cu paşi mici, îmbunătăţind câte ceva în fiecare zi. Unul dintre metodele de bază ale Kaizen este 5S, iar fabrica JTI din Bucureşti e singura companie din România certificată 5S Best in Class. 5S se aplică în fabrica JTI din anul 2000, reprezentând o modalitate de organizare a locului de muncă şi un instrument de management care are printre alte beneficii creşterea productivităţii şi a siguranţei angajaţilor.
Este un mod de viață pe care încerc să-l urmez în fiecare zi. De asemenea, admir politețea, bunătatea, înțelepciunea, iubirea pentru natură și darul de a transforma în artă lucruri aparent simple, trăsături specifice poporului japonez”,
„Învățarea limbii unei nații înseamnă să înveți și cultura acesteia; prin urmare, atunci când înveți limba japoneză, împrumută, asimilează și aplică pe tine însuți (așa cum fac și japonezii, de altfel) și partea lor de înțelegere, respect, seriozitate, cât și etica muncii”, spune Dan Hoșman, cursant al CSRJ-AH.
