x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Legea proprietatii

Legea proprietatii

de Av. Eduard Fagaraseanu    |    03 Sep 2005   •   00:00
Legea proprietatii

Terenurile proprietate privata, indiferent de destinatia si de titularul lor, sunt si raman in circuitul civil. Ele pot fi instrainate si dobandite liber prin oricare din modurile prevazute de lege. Terenurile cu sau fara constructii, situate in intravilan si extravilan, indiferent de destinatia sau de intinderea lor, pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Cetatenii straini si apatrizii, precum si persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania in conditiile prevazute de legea speciala. Cu exceptia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privata si legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, existenta unui litigiu privitor la un teren cu sau fara constructii nu impiedica instrainarea acestuia si nici constituirea altor drepturi reale sau de creanta, dupa caz.

Instrainarile realizate sub orice forma nu valideaza titlurile de proprietate ale instrainatorilor si dobanditorilor, daca acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare la data incheierii lor. In situatia in care dupa incheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fara constructii, una dintre parti refuza ulterior sa incheie contractul, partea care si-a indeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta care poate pronunta o hotarare care sa tina loc de contract.

Instrainarile efectuate in scopul comasarii parcelelor si loturilor de teren, prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care sa cuprinda suprafete continue, indiferent de destinatia lor, precum si instrainarile efectuate de catre persoanele indreptatite sa obtina renta viagera agricola pot fi efectuate si pe baza schitelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplicarii legilor fondului funciar si sunt scutite de taxa de timbru si de timbrul judiciar.

RENTA VIAGERA AGRICOLA. Legea nr. 247/2005 instituie renta viagera agricola in scopul concentrarii suprafetelor agricole in exploatatii eficiente impuse de necesitatea modernizarii agriculturii Romaniei si compatibilizarii acesteia cu agricultura din tarile membre ale Uniunii Europene. Renta viagera agricola reprezinta suma de bani platita rentierului agricol care instraineaza sau arendeaza terenurile aflate in proprietatea sa, avand siguranta unei surse viagere de venituri garantate de stat.

Cuantumul rentei viagere agricole reprezinta echivalentul in lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol instrainat si echivalentul in lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat. Plata in lei se face prin raportarea la media cursului calculat de BNR din primul trimestru al anului in care plata trebuie efectuata. Pentru suprafetele mai mici de 1 ha, suma platita va fi proportionala cu suprafata instrainata sau arendata.

Renta viagera agricola se plateste intr-o singura rata anuala in primul trimestru al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata. Renta viagera agricola este personala, netransmisibila si inceteaza la data decesului rentierului agricol. In cazul arendarii, renta viagera agricola inceteaza in termen de 30 de zile de la data incetarii contractului de arenda, daca in acest interval rentierul agricol nu face dovada incheierii unui nou contract de arenda.

Dupa decesul rentierului, mostenitorii vor incasa ultima rata scadenta la data decesului, in cel mult trei luni dupa deces, pe baza certificatului de mostenitor si a carnetului de rentier agricol.

RENTIERUL AGRICOL. Este rentier agricol persoana fizica in varsta de peste 62 de ani care detine in proprietate pana la 10 hectare de teren agricol si care instraineaza prin acte intre vii sau arendeaza terenuri agricole dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005, primind de la Oficiul National de Renta Viagera Agricola carnetul de rentier agricol. Pentru a deveni rentier pot fi instrainate sau arendate numai terenurile care dupa anul 1990 nu au facut obiectul altei instrainari prin acte intre vii.

Dovada instrainarii se face prin actul de instrainare, incheiat in forma autentica, iar dovada arendarii se face prin contractul de arenda intocmit cu respectarea Legii arendarii.

Proprietarii casatoriti pot deveni rentieri agricoli si prin instrainarea si arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune daca cel putin unul dintre ei are varsta de 62 de ani. In acest caz, carnetul de rentier agricol se elibereaza pe numele sotului care intruneste conditiile prevazute de Legea nr. 247/2005.

Rentierul agricol poate ramane proprietar pe o suprafata de teren agricol de pana la 0,5 hectare pentru folosinta personala.

CONTROL
Se infiinteaza Oficiul National de Renta Viagera Agricola ca directie in cadrul Agentiei Domeniilor Statului care conduce, organizeaza si coordoneaza activitatea de aplicare a prevederilor Legii nr. 247/2005 privind renta viagera agricola. In fiecare judet se organizeaza birouri ale Oficiului National de Renta Viagera Agricola, care tin evidenta rentierilor agricoli din judetul respectiv, eliberand carnetul de rentier agricol. Atributiile, regulamentul de organizare si functionare ale Oficiului National de Renta Viagera Agricola si ale birourilor judetene se stabilesc prin ordin al ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Fondurile pentru plata rentei viagere agricole se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Plata rentei viagere agricole se efectueaza prin birourile judetene de renta viagera agricola pe baza carnetului de rentier agricol. In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 247/2005, prin ordin comun al ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si ministrului Finantelor Publice se vor aproba normele metodologice de aplicare a acestuia.

DESPRE MODIFICARILE ADUSE LEGII 18/1991
Dumitru Caraman, Bucuresti: "Am citit in ziarul dumneavoastra mai multe articole despre Legea proprietatii si apelez si eu pentru ajutor. As dori mai multe infor-matii despre Legea 18 si Legea 1/2000 pentru ca nu am reusit pana acum sa obtin, de la trecuta conducere, sapte hectare de pamant, asupra carora am acte in regula, de la arhivele statului. Mi-au spus ca s-au terminat restituirile in judetul Galati. Unde ma pot adresa?".

RASPUNS: Cele mai importante modficari ale Legii nr. 18/1991 sunt urmatoarele: a) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de productie de la persoanele fizice, fara inscriere in cooperativele agricole de productie sau de catre stat, fara nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. b) Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, dupa incheierea integrala a reconstituirii drepturilor de proprietate, trec in domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, urmand a fi puse la dispozitia celor care doresc sa intemeieze sau sa dezvolte exploatatii agricole, prin inchiriere, concesionare sau vanzare, in conditiile legii, sau puse la dispozitie pentru obiective de interes social. c) Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafata de teren echivalenta in intravilan sau, in lipsa, in extravilan, acceptata de ei, iar, daca nu mai exista teren, se vor acorda despagubiri. d) In toate cazurile in care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia masuratorilor, comisia locala ia act de recunoasterea reciproca a limitelor proprietatii de catre vecini, le consemneaza in documentele constatatoare, intocmind planurile parcelare si inainteaza documentatia comisiei judetene sau prefectului pentru validare si, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate. e) Proprietarii sau mostenitorii acestora care nu s-au inscris in cooperativa agricola de productie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. f) In cazurile in care s-au emis titluri de proprietate in mod abuziv altor persoane decat fostii proprietari, iar acestia detineau la acel moment adeverinte de proprietate si aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu incalcarea legii, daca acestea nu au intrat in circuitul civil. Daca respectivele titluri de proprietate au intrat in circuitul civil prin acte de vanzare-cumparare sau in alt mod, fostul proprietar se va adresa justitiei pentru constatarea nulitatii absolute a titlului respectiv.

SUCCESIUNE
Gradinaru Dumitru, Constanta: "Dupa moartea parintilor nu am facut succesiunea in termenul de sase luni, iar acum as vrea sa stiu care sunt consecintele si cum mai poate fi rezolvata succesiunea?".

RASPUNS: Pentru ca soarta juridica a mostenirii sa nu ramana multa vreme incerta, dreptul de optiune succesorala (adica acceptarea pur si simplu a mostenirii, renuntarea la mostenire sau acceptarea sub beneficiu de inventar) trebuie sa fie exercitat in termen de sase luni, calculat de la data deschiderii mostenirii, acest termen fiind un termen de prescriptie. Termenul de prescriptie de sase luni incepe sa curga de la deschiderea succesiunii, adica de la data mortii celui care lasa mostenirea. Daca succesibilul nu si-a exercitat dreptul de optiune succesorala in teremenul de sase luni, atunci, in puterea legii, se stinge dreptul de a accepta mostenirea si, o data cu acest drept, se stinge cu efect retroactiv si titlul de mostenitor, succesibilul devenind strain de mostenire. Prin urmare, stingerea prin prescriptie a dreptului de optiune atrage stingerea chiar a vocatiei succesorale. Stingerea prin prescriptie a titlului de mostenitor, a vocatiei succesorale produce efecte absolute si poate fi invocata de catre si fata de orice persoana interesata.
×