Cafelutele

Cafeaua, indiferent de tipul ei, este una dintre placerile cel mai des intalnite in lume. Romanii nu fac nici ei exceptie si se inscriu pe lista dependentilor de cofeina.

E dimineata si soarele a rasarit sau nu, depinde de jobul fiecaruia. Mancarea poate sa fie sau nu pe masa, dar pentru 66% dintre romani cafeaua nu trebuie sa lipseasca! Altfel, intreaga zi este "avariata". Cunosc oameni care beau cafea, sub diferite forme, dintr-o nevoie devenita obisnuinta. Sunt alte cunostinte pentru care consumul de cafea e un fel de moda ori carora le place pur si simplu mirosul si gustul unui ness, al unui frappe ori poate al unei cafele "turcesti", "la ibric", ori poate un expresso. Nu conteaza poate denumirea, cat esenta: cofeina.

VICIU SAU DELICIU? Sexul omului se pare ca influenteaza consumul de cafea. Altfel nu se explica de ce 68% dintre romance consuma "inamicul lui Mos Ene" fata de doar 62% dintre barbati. In ceea ce priveste numarul cestilor "cofeinizate", situatia e un pic... stranie. 56% dintre romani opteaza pentru consumarea unei singure cesti de cafea pe zi fata de doar 53% dintre reprezentantele sexului frumos care au aceeasi optiune. 32% dintre reprezentantele sexului frumos se lauda cu un comsum mediu de doua recipiente cofeinizate pe zi fata de doar 26% dintre romani. Acum vine straniul... Daca la una-doua cesti de cafea pe zi conduc in procente femeile, la "categoria grea", de peste 3 "cofeine" pe zi, conduc barbatii. 18% dintre acestia afirma cu tarie ca beau 3 cesti sau mai multe de cafea pe zi, fata de doar 15% dintre doamnele care au pus votul la "categoria grea". Barbatii conduc si in topul banilor aruncati sau investiti, depinde de punctul de vedere al fiecaruia, in produse cofeinizate. 212.662 lei vechi consuma un roman lunar pe cafea fata de cei 183.185 lei vechi cheltuiti lunar de o romanca pentru acelasi viciu.

CESCUTA CU CAFEA. Cei mai mari consumatori de cafea din tara noastra sunt cei si cele cu varste cuprinse intre 31 si 55 de ani. 77% dintre ei marturisesc in fata omenirii ca sunt indragostiti de cofeina. Cu toate acestea, tinerii cu varste intre 15 si 30 de ani consuma minimum 3 cesti de cafea pe zi. 21% dintre acestia recunosc acest consum exagerat de lichid "desteptator" fata de doar 8% dintre cei cu varste de peste 56 de ani. Se spune ca "orice invat are si un dezvat", cu toate acestea doar 18% dintre cei cu varste pana in 30 de ani au incercat sa nu mai bea cafea fata de cei 24% dintre cei cu varste cuprinse intre 31 si 55 de ani. Cate cafele bei, atatia bani dai, nu? Cei mai numerosi bautori de cafea, adica cei cu varste cuprinse intre 31 si 55 de ani, cheltuiesc lunar, in medie, 223.015 de lei vechi pentru placerea lor numita cafea. Dupa ei vin cei mai inraiti consumatori de cofeina, cele 21 de procente ale tinerilor pana in 30 de ani care beau minimum 3 cesti de cafea pe zi. Ei cheltuiesc 222.205 de lei vechi lunar pentru numeroasele lor cani de cafea. Mai economi, cei de peste 56 de ani cheltuiesc doar 125.165 de lei vechi pe cafea lunar.

SI ALTII CA NOI. Conform datelor culese de CURS, consumul de cafea creste o data cu nivelul studiilor. Doar 58% din cei fara liceu beau cafea sau derivate ale acesteia fata de cei 72% dintre cei cu liceul facut sau cei 74% dintre cei cu studii peste liceu. Un indiciu referitor la aceasta situatie par a fi procentele celor care au necazuri cu prietenii ori familia din cauza cafelei. 3% dintre cei cu studii sub liceu vorbesc de aceste certuri fata de doar 2% din cei cu studii medii sau peste liceu. In privinta consumului excesiv de cafea, de la 3 cani in sus, zilnic, cei cu studii liceale si peste liceu impart neonorabilul loc I cu 17 procente fiecare. Cand vine vorba de cheltuielile generate de cofeina, pe primul loc sunt cei cu studii medii. Ei scot lunar 211.213 de lei vechi lunar pentru cafea. Cei mai putini bani investiti in cafea sunt cei 175.098 de lei vechi ai celor cu studii sub liceu.

BANI VERSUS CANTITATE Finantele conteaza in ecuatia consumatorilor de cafea. Conform CURS, doar 62% dintre cei cu venituri mici isi permit sa consume cafea fata de cei 73% din cei cu venituri peste medie care au acelasi viciu. 58% dintre cafegiii saraci ai Romaniei beau o singura ceasca de cafea pe zi. In schimb, 20% dintre bogati beau mai mult de 3 cesti din acelasi lichid zilnic. Surprinzator, doar 2% dintre cei mai putin avuti au certuri din cauza consumului de cafea fata de cei 3% dintre avuti cu necazuri pricinuite de derivatele cafelei. DE-A LUNGUL VREMII, PRIN LUMEA LARGA In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime. Cea dintai referinta la cafea dateaza din secolul al IX-lea, cand primele plante au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La inceput, cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bila. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., Avicenna administra cafeaua in chip de medicament. Ea crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul al XI-lea aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda. In Europa, cafeaua a intrat prin Portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita, iar vanzatorii ambulanti au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. IN ORASE ESTE PROBLEMA Daca e sa ne luam dupa mediul rezidential, orasenii sunt cei mai mari "viciati" ai cafelei. Ei cheltuiesc cel mai mult 202.901 de lei vechi lunar si tot ei incearca cel mai putin sa se lase de baut cafea. Doar 21% dintre oraseni vor sa renunte la obicei. 17% dintre locuitorii mediului rural beau mai mult de 3 cesti de cafea pe zi fata de cei 16% dintre oraseni. Exista si o egalitate: 54% dintre rurali si urbani declara ca sunt adeptii unei singure cafele pe zi.